Businessul merge ca pe roate! Republica Sheriff, în topul giganților petrolieri care importă carburanți prin Moldova

Companiile petroliere din Republica Moldova au importat 136,4 mil. litri de benzină și 388 mil. tone de motorină, potrivit informațiilor Serviciului Vamala oferite portalului bani.md.

În top cinci importatori de benzină sunt: Lukoil, Rompterol, Petrom, Tiroil și grupul Sheriff – ambele din stânga Nistrului.

La capitolul motorină, pe primul loc este Lukoil, Rompterol, Petrom și grupul Sheriff din stânga Nistrului.

Companiile din stânga Nistrului care importă carburanți prin Republica Moldova nu achită taxe vamale, astfel statul pierde anual milioane de lei.

De exemplu holding-ul Sheriff, controlat de de Victor Gușan și Ilya Kazmaly, din Transnistria se asigură cu combustibil rusesc prin intermediul unui off-shore din Elveția. Schema transportării de combustibil în regiunea separatistă transnistreană începe din Portul rusesc Novorosiisk de la Marea Neagră.

De aici produsele petroliere sunt transportate pe cale maritimă până în Portul Constanța din România, la societatea comercială Oil Terminal.

Intermediul afacerii, potrivit anticoruptie.md, este firma elvețiană Euronova Energies SA cu sediul la Geneva, deschisă în 2013, care are drept activitate comerțul, transformarea, stocarea și transportarea produselor generatoare de energie, în particular produse petroliere și derivate de produse petroliere în nume propriu sau în calitate de agent.

Publicația specializată în domeniul energetic, Energy Intelligence, susține că Euronova Energies SA este o companie puțin cunoscută, care a câștigat mai multe licitații pentru volume de petrol din zona munților Urali, organizate de compania rusească de stat Zarubezhneft la bursa, Spimex, din Sankt-Petersburg în 2021.

Conform aceleiași surse și documentelor de constituire ale Euronova Energies SA, obținute cu sprijinul jurnaliștilor de la Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), compania cu pricina vinde petrol în sud-estul Europei și zona fostei Iugoslavii.

În portul Constanța, produsele petroliere sunt depozitate de Oil Terminal în regim de antrepozit, iar importul combustibilului se face apoi în Republica Moldova de către compania ECS Logistics SRL înregistrată în România.

#sheriff #import #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță lansează un nou avertisment cu privire la modul în care autoritățile tratează subiectul recesiunii economice. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta acuză reprezentanți ai puterii și anumiți „experți de serviciu” că încearcă să manipuleze opinia publică și să nege date economice clare, doar pentru a apăra imaginea politică a guvernării.

Ioniță afirmă că Republica Moldova a intrat în recesiune în 2024, iar acest lucru este demonstrat de scăderea PIB în trei trimestre consecutive. Mai mult, el subliniază că aceasta este a treia recesiune a țării în ultimii cinci ani, un semnal evident al fragilității economiei naționale. Datele, afirmă economistul, au fost incluse și în studiul IDIS „Viitorul” – „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, finanțat de Fundația Friedrich-Ebert.

Potrivit lui Ioniță, recesiunea nu este o întâmplare, ci rezultatul unei evoluții negative continue, caracterizate prin stagnare și inflație ridicată, fenomen pe care acesta îl numește pe numele real: stagflație.

Economistul critică dur reacțiile apărute după prezentarea datelor. El spune că un „expert de cohortă propagandistică” a declarat public că recesiunea este un „FALS”, negând evidențele economice. Ioniță ironizează situația, afirmând că respectivul „propagandist” se contrazice public, având postări mai vechi în care el însuși vorbea despre recesiune: „Probabil atunci nu primise încă linie de la partid”.

În opinia sa, tentativa de a minimaliza problemele este „o încercare jalnică, primitivă și lipsită de profesionalism” și reprezintă simptomul unei culturi politice care pune propaganda înaintea analizei economice reale.

Ioniță contrastează rolul economistului cu cel al propagandistului: primul trebuie să identifice problemele și să le explice publicului, în timp ce al doilea „neagă evidențele, intimidează dezbaterile și încearcă să convingă societatea că negrul este alb”.

Economistul avertizează că ignorarea realităților economice nu doar că sabotează discuțiile serioase, dar pe termen lung subminează încrederea și capacitatea de dezvoltare a țării: „Economia nu poate fi mințită la infinit, iar costurile acestei autoamăgiri sunt plătite de întreaga societate”.