Businessul petrolier din Bulgaria al rușilor! În joc vor să intre azerii

Ambasadorul Azerbaidjanului în Bulgaria, Huseyn Huseynov, a transmis, într-un interviu acordat “Euronews Bulgaria”, că Azerbaidjanul rămâne receptiv la luarea în considerare a achiziționării rafinăriei de petrol Lukoil Neftohim Burgas din Bulgaria, scrie Novinite. Cu toate acestea, deocamdată, nu a existat nicio propunere concretă înaintată pentru a fi luată în considerare, după cum a declarat ambasadorul. Comentariile sale au fost reluate în ultimele zile în diverse instituții media din Azerbaidjan, Rusia și Ucraina.

În ciuda înființării unui birou al companiei petroliere de stat azere SOCAR la Sofia la începutul acestui an, ambasadorul Huseynov a subliniat necesitatea unei propuneri specifice din partea Sofiei, care să detalieze termenii și condițiile, pentru a fi luată în considerare cu seriozitate de SOCAR și de statul azer.

Contextul acestei posibile achiziții provine din decizia Bulgariei de a limita treptat importurile de petrol rusesc. Acest demers legislativ al parlamentului bulgar vizează reducerea utilizării țițeiului rusesc în rafinăria Lukoil la 80% până la sfârșitul anului 2023, urmată de o încetare completă în octombrie 2024. În plus, Bulgaria a impus un impozit de 60% pe profit pentru rafinăria Burgas, oferind o reducere la 15% după vânzarea activelor.

Ministrul de finanțe Asen Vassilev dezvăluise anterior intenția Lukoil Neftohim de a vinde cea mai mare rafinărie din Europa de Sud-Est, situată la Burgas. Rafinăria necesită o investiție de 500 de milioane de euro pentru modernizare, în special pentru a procesa varietăți de petrol mai ușoare, altele decât cele rusești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Lukoil #rafinărie #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.