Businessul petrolier din Bulgaria al rușilor! În joc vor să intre azerii

Ambasadorul Azerbaidjanului în Bulgaria, Huseyn Huseynov, a transmis, într-un interviu acordat “Euronews Bulgaria”, că Azerbaidjanul rămâne receptiv la luarea în considerare a achiziționării rafinăriei de petrol Lukoil Neftohim Burgas din Bulgaria, scrie Novinite. Cu toate acestea, deocamdată, nu a existat nicio propunere concretă înaintată pentru a fi luată în considerare, după cum a declarat ambasadorul. Comentariile sale au fost reluate în ultimele zile în diverse instituții media din Azerbaidjan, Rusia și Ucraina.

În ciuda înființării unui birou al companiei petroliere de stat azere SOCAR la Sofia la începutul acestui an, ambasadorul Huseynov a subliniat necesitatea unei propuneri specifice din partea Sofiei, care să detalieze termenii și condițiile, pentru a fi luată în considerare cu seriozitate de SOCAR și de statul azer.

Contextul acestei posibile achiziții provine din decizia Bulgariei de a limita treptat importurile de petrol rusesc. Acest demers legislativ al parlamentului bulgar vizează reducerea utilizării țițeiului rusesc în rafinăria Lukoil la 80% până la sfârșitul anului 2023, urmată de o încetare completă în octombrie 2024. În plus, Bulgaria a impus un impozit de 60% pe profit pentru rafinăria Burgas, oferind o reducere la 15% după vânzarea activelor.

Ministrul de finanțe Asen Vassilev dezvăluise anterior intenția Lukoil Neftohim de a vinde cea mai mare rafinărie din Europa de Sud-Est, situată la Burgas. Rafinăria necesită o investiție de 500 de milioane de euro pentru modernizare, în special pentru a procesa varietăți de petrol mai ușoare, altele decât cele rusești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Lukoil #rafinărie #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.