Businessul și investitorii, îngrijorați de o nouă inițiativă a lui Alaiba: Au expediat demers către Maia Sandu

Un nou scandal cu implicarea lui Dumitru Alaiba. Comunitatea de afaceri și investitorii se arată îngrijorați de o nouă inițiativă a deputatului PAS și au anunțat despre acest lucru conducerea de vârf a țării.

Potrivit unei scrisori, pe care Asociația Patronală „Camera de Comerț Americană din Moldova” (AmCham Moldova) a adresat-o președintelui țării, Maia Sandu, speakerului Igor Grosu, premierului Natalia Gavrilița, dar și guvernatorului BNM, Octavian Armașu, proiectul de modificare a articolului 15 din Legea privind activitatea băncilor, elaborat de Dumitru Alaiba, Dan Perciun și Victor Spînu, încurajează economia tenebră și nu corespunde normelor europene.

Inițiativa celor trei deputați PAS, care deja a fost înregistrată în Parlament, prevede că băncile nu pot aplica entităților micro, mici și mijlocii comisioane mai mari de 0,5% din valoarea unei operațiuni de plată efectuată printr-un card bancar, indiferent de tipul cardului. Dacă această valoare depășește suma de 5 lei, comisionul maxim aplicabil va constitui suma de 5 lei.

„Chiar dacă am avut plăcerea să fim informați, ca comunitate, de autor despre intenție, nu au fost puse la dispoziția comunității notele de argumentare ce țin de analiza impactului de reglementare a unei astfel de inițiative asupra mediului de afaceri”, se menționează în scrisoarea AmCham Moldova.

Oamenii de afaceri atenționează că aceste modificări vor încuraja băncile să renunțe la instalarea terminalelor de plată la întreprinderile mici și mijlocii, fapt care creează temeiuri favorabile pentru economia tenebră.

Dacă va fi modificat comisionul de la 2% la 0,5%, „ne putem aștepta la schimbări proporționale ale ponderii tranzacțiilor fără numerar cu participarea IMM-urilor, care vor scădea. Reducerea transparenței plăților, la rândul său, va afecta veniturile fiscale de la IMM-uri și va crește nivelul economiei subterane din Moldova”, se menționează în scrisoare.

Totodată, AmCham Moldova atenționează că limitarea comisionului nu corespunde cu reglementările Uniunii Europene. Or, în 2014, Moldova și UE au semnat Acordul de Asociere, care, printre altele, spune că părțile își reiterează angajamentul față de principiile unei economii de piață libere, dezvoltării durabile și multilateralismului eficient. Mai mult, Moldova s-a angajat să-și apropie progresiv legislația din sectoarele relevante cu cea a UE și să o implementeze eficient.

Conform studiilor, economia informală reprezintă astăzi 23% din PIB-ul mondial, iar relația dintre plățile digitale și economia informală este una inversă: chiar și o creștere de 5% a plăților digitale pe an timp de cinci ani consecutivi poate reduce economia informală cu 10,8% până la 12,9%. Adoptarea unui ritm mai rapid de implementare a plăților digitale – de exemplu, creșterea plăților digitale cu 20% – este probabil să scadă economia informală cu 16,1% – 21,8%.

Potrivit Băncii Mondiale, în Moldova aproximativ 27% din cheltuielile totale ale gospodăriilor se încadrează pe forme de plată fără numerar, în timp ce în țările UE această cifră este de 60-70%, în țările scandinave – de aproximativ 95%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#pos terminale #taxe #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.