Cade securea concedierilor la un mare operator telecom din Europa. Peste 3.000 de oameni sunt daţi afară

Telia Co AB plănuieşte să elimine 3.000 de locuri de muncă, ceea ce reprezintă aproximativ 15% din totalul angajaţilor săi, pe măsură ce operatorul suedez intensifică eforturile de reducere a costurilor sub conducerea noului director executiv, scrie Bloomberg.

Reducerea locurilor de muncă va afecta toate diviziile companiei, ca parte a unui program care urmăreşte generarea unor economii anuale de cel puţin 2,6 miliarde de coroane (252 milioane de dolari), a anunţat compania miercuri într-o declaraţie. Se estimează că acest program va genera costuri de restructurare de 1,4 miliarde de coroane în acest an, fără a afecta însă perspectivele financiare ale companiei.

Operatorii de telefonie mobilă din întreaga Europă se confruntă cu provocări legate de reducerea costurilor, în condiţiile unei concurenţe acerbe şi a obstacolelor de reglementare care îngreunează consolidarea. Companii precum Vodafone Group Plc şi Telefonica SA au implementat reduceri semnificative de personal în ultimul an.

Telia, care operează în ţările nordice, Lituania şi Estonia, a încercat să îşi reducă dimensiunea şi baza de costuri. Performanţele sale financiare au fost afectate de scăderea veniturilor pe piaţa sa principală, Suedia, şi de incertitudinea legată de direcţia viitoare a diviziei sale TV & Media. În ultimii ani, compania a redus constant numărul angajaţilor, anunţând disponibilizarea a 1.500 de persoane anul trecut şi a 1.000 în 2021.

La începutul acestui an, Telia a ieşit de pe piaţa din Danemarca pentru a se concentra pe regiunile unde are o poziţie competitivă mai puternică. Vânzările nete ale companiei au ajuns la 22,4 miliarde de coroane în al doilea trimestru, depăşind uşor aşteptările analiştilor.

„Aceasta este o decizie dificilă, dar necesară pentru a asigura succesul pe termen lung al Telia”, a declarat directorul general Patrik Hofbauer, care a preluat conducerea companiei în februarie.

Acţiunile Telia au scăzut cu 0,5% la 32,46 coroane la ora 9:45 la Stockholm. În acest an, acţiunile au crescut cu 26%.

Operatorul îşi reduce şi programul de finanţare a furnizorilor cu aproximativ 50% şi îşi restructurează organizaţia, punând un accent mai mare pe unităţile naţionale. Această reducere a programului va contribui la stabilizarea fluxului de numerar al companiei, a declarat Telia.

Hofbauer a preluat conducerea companiei după ce fostul CEO, Allison Kirkby, a fost desemnată ca noul director al BT Group Plc anul trecut. Şi ea s-a concentrat pe reducerea costurilor înainte de a părăsi Telia.

„Acesta este cu siguranţă unul dintre cele mai mari eforturi de reducere a costurilor pe care le-am văzut în industrie, dar probabil şi un pas firesc, având în vedere recenta schimbare de CEO”, a declarat Mads Lindegaard Rosendal, analist la Danske Bank, într-o notă adresată clienţilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#telecom #concedieri #operator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.