Cade securea concedierilor la un mare operator telecom din Europa. Peste 3.000 de oameni sunt daţi afară

Telia Co AB plănuieşte să elimine 3.000 de locuri de muncă, ceea ce reprezintă aproximativ 15% din totalul angajaţilor săi, pe măsură ce operatorul suedez intensifică eforturile de reducere a costurilor sub conducerea noului director executiv, scrie Bloomberg.

Reducerea locurilor de muncă va afecta toate diviziile companiei, ca parte a unui program care urmăreşte generarea unor economii anuale de cel puţin 2,6 miliarde de coroane (252 milioane de dolari), a anunţat compania miercuri într-o declaraţie. Se estimează că acest program va genera costuri de restructurare de 1,4 miliarde de coroane în acest an, fără a afecta însă perspectivele financiare ale companiei.

Operatorii de telefonie mobilă din întreaga Europă se confruntă cu provocări legate de reducerea costurilor, în condiţiile unei concurenţe acerbe şi a obstacolelor de reglementare care îngreunează consolidarea. Companii precum Vodafone Group Plc şi Telefonica SA au implementat reduceri semnificative de personal în ultimul an.

Telia, care operează în ţările nordice, Lituania şi Estonia, a încercat să îşi reducă dimensiunea şi baza de costuri. Performanţele sale financiare au fost afectate de scăderea veniturilor pe piaţa sa principală, Suedia, şi de incertitudinea legată de direcţia viitoare a diviziei sale TV & Media. În ultimii ani, compania a redus constant numărul angajaţilor, anunţând disponibilizarea a 1.500 de persoane anul trecut şi a 1.000 în 2021.

La începutul acestui an, Telia a ieşit de pe piaţa din Danemarca pentru a se concentra pe regiunile unde are o poziţie competitivă mai puternică. Vânzările nete ale companiei au ajuns la 22,4 miliarde de coroane în al doilea trimestru, depăşind uşor aşteptările analiştilor.

„Aceasta este o decizie dificilă, dar necesară pentru a asigura succesul pe termen lung al Telia”, a declarat directorul general Patrik Hofbauer, care a preluat conducerea companiei în februarie.

Acţiunile Telia au scăzut cu 0,5% la 32,46 coroane la ora 9:45 la Stockholm. În acest an, acţiunile au crescut cu 26%.

Operatorul îşi reduce şi programul de finanţare a furnizorilor cu aproximativ 50% şi îşi restructurează organizaţia, punând un accent mai mare pe unităţile naţionale. Această reducere a programului va contribui la stabilizarea fluxului de numerar al companiei, a declarat Telia.

Hofbauer a preluat conducerea companiei după ce fostul CEO, Allison Kirkby, a fost desemnată ca noul director al BT Group Plc anul trecut. Şi ea s-a concentrat pe reducerea costurilor înainte de a părăsi Telia.

„Acesta este cu siguranţă unul dintre cele mai mari eforturi de reducere a costurilor pe care le-am văzut în industrie, dar probabil şi un pas firesc, având în vedere recenta schimbare de CEO”, a declarat Mads Lindegaard Rosendal, analist la Danske Bank, într-o notă adresată clienţilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#telecom #concedieri #operator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.