Cădere liberă pentru grâul moldovenesc: de la 3,57 la 3,53 lei/kg și exporturi tăiate

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, confirmă o scădere atât a cantității de grâu exportate, cât și a prețului mediu la export în 2025. Potrivit acesteia, tendința este determinată de calitatea mai slabă a recoltei și de condițiile de piață internaționale.

„Într-adevăr, analiza arată o scădere a cantității de grâu spre export, dar și a prețului. Acest lucru se explică prin calitatea grâului, dar și prin contextul general al pieței și comportamentul exportatorilor”, a declarat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Oficiala a precizat că indicatorii de elasticitate și bonificație ai grâului au fost mai slabi în acest an, ceea ce a afectat competitivitatea produsului pe piețele externe. „Dacă în ultimii ani indicatorul care măsoară elasticitatea și extinderea era mai ridicat, anul acesta grâul a înregistrat un nivel mai scăzut, ceea ce a fost un factor decisiv pentru prețuri”, a explicat Catlabuga.

Potrivit datelor prezentate de minister, în 2025 prețul mediu la export al grâului a fost de 3,53 lei/kg, față de 3,57 lei/kg în anul precedent. De asemenea, volumul total al exporturilor a scăzut la 25–35% din producția totală, comparativ cu circa 11% în anul anterior, ceea ce reflectă o reducere semnificativă a livrărilor peste hotare.

„Sigur că prețul din 2023 a fost un pic mai mare și asta a avut un impact și asupra cantității exportate”, a mai adăugat ministra.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Stocurile de gaze naturale din Europa au ajuns la cel mai scăzut nivel din 2022, potrivit unei analize publicate de Financial Times. Nivelul actual al rezervelor din depozite este de aproximativ 30% din capacitatea necesară, situație care poate explica parțial creșterea bruscă a prețurilor la gaz.

Scumpirile au fost amplificate de oprirea producției de gaze naturale lichefiate (GNL) în Qatar, chiar dacă statele Uniunii Europene importă volume relativ reduse din această țară din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, piața a reacționat puternic la riscul suplimentar asupra aprovizionării.

Pe fondul volatilității generale a piețelor, acțiunile companiilor energetice europene au evoluat diferit. Titlurile companiei norvegiene Equinor au crescut cu 2,9%, iar cele ale Aker BP au avansat cu 2,2%. Acțiunile BP au urcat cu 0,7%.

În schimb, titlurile Shell și TotalEnergies au înregistrat scăderi de 0,7% și, respectiv, 0,1%.

Sectorul bancar a fost afectat mai sever. Acțiunile Société Générale au scăzut cu 5%, iar cele ale Deutsche Bank au pierdut 3,9%.

Companiile din turism au continuat declinul. Acțiunile grupului hotelier Accor și ale companiei aeriene Air France-KLM au scăzut cu peste 5%.