Canada impune sancțiuni pentru Irina Vlah și mai multe persoane afiliate lui Șor

29 Aug. 2025, 10:22
 // Categoria: Slider // Autor:  Canasina Valentina
29 Aug. 2025, 10:22 // Slider //  Canasina Valentina

Canada a impus sancțiuni împotriva a 16 persoane fizice și două entități pentru implicarea lor în activități de interferență malignă ale Rusiei în Republica Moldova. Măsurile au fost anunțate joi, 28 august curent, de ministra canadiană a Afacerilor Externe, Anita Anand, în baza Regulamentului privind Măsurile Economice Speciale (Moldova).

Printre persoanele sancționate se numără Irina Vlah, oficiali și asociați ai partidului Șor, foști oficiali moldoveni, reprezentanți ai administrației din Găgăuzia și membri ai mass-mediei pro-ruse implicați în campanii de dezinformare. Lista completă include: Evghenia Guțul, Mihail Vlah, Irina Vlah, Iurii Cuznetov, Ilia Uzun, Victor Petrov, Nelli Parutenco, Natalia Parasca, Dumitru Chitoroagă, Dmitri Buimistru, Alexei Lungu, Veaceslav Valico, Victoria Furtună, Irina Lozovan, Alexandr Nesterovschi și Chiril Guzun.

Potrivit informațiilor oficiale publicate pe site-ul Guvernului Canadei, acești indivizi au participat activ la eforturi coordonate destinate destabilizării guvernului ales democratic în Moldova. Ei sunt asociați cu politicianul și omul de afaceri Ilan Shor, care a fost sancționat de Canada și care a fugit din Moldova în 2019.

„Canada condamnă ferm orice încercări de a influența, a interveni, a corupe sau a discredita guvernele legitime și democratice. Astăzi, ne reafirmăm sprijinul pentru Guvernul ales democratic al Moldovei și eforturile sale de a implementa reforme democratice, de a contracara interferența malefică a Rusiei și de a recâștiga suveranitatea totală în granițele sale recunoscute internațional”, a declarat Anita Anand, Ministrul Afacerilor Externe.

De asemenea, sancțiunile se aplică și pentru blocul politic „Victorie” și Asociația Obștească – Asociația Persoanelor cu Epoleți „Scutul Poporului”.

Regulamentele privind Măsurile Economice Speciale (Moldova) impun o interdicție de desfășurare a activităților, un îngheț efectiv al activelor, asupra persoanelor listate.

„Acestea interzic oricărei persoane din Canada și oricărui canadian aflat în afara Canadei să desfășoare activități referitoare la bunuri, indiferent de locația acestora, care sunt deținute, controlate sau gestionate de o persoană listată sau de o persoană care acționează în numele unei persoane listate; să încheie sau să faciliteze orice tranzacție legată de o activitate interzisă de aceste Regulamente; să ofere servicii financiare sau servicii conexe în legătură cu o activitate interzisă de aceste Regulamente; să pună la dispoziție bunuri, indiferent de locația acestora, unei persoane listate sau unei persoane care acționează în numele unei persoane listate; și să ofere orice servicii financiare sau alte servicii conexe unei persoane listate sau în beneficiul acesteia”, este menționat pe pagina Guvernului canadian.

Aceste măsuri urmăresc descurajarea activităților de dezinformare și protejarea integrității proceselor democratice din Moldova.

Prima rundă de sancțiuni în conformitate cu Regulamentele de Măsuri Economice Speciale (Moldova) a fost anunțată pe 1 iunie 2023. Aceasta a urmat angajamentului Canadei făcut în mai 2023 de a submina capacitatea Rusiei de a continua invazia sa nejustificată a Ucrainei prin teritoriul Moldovei, de a contracara eforturile de destabilizare ruse în regiune și de a susține guvernul ales democratic al Moldovei.

Din 2014, Canada a impus sancțiuni asupra a mai mult de 3.300 de indivizi și entități din Rusia, Belarus, Ucraina și Moldova care sunt complici în violarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Multe dintre aceste sancțiuni au fost impuse în coordonare cu aliații și partenerii Canadei.

22 Iun. 2026, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 15:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat,  profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!