Cancelarul german în Canada, mari interese de afaceri și joc de v-ați ascunselea cu geopolitica și gazul lichefiat

Cancelarul Olaf Scholz (SPD) și ministrul Economiei, Robert Habeck (Verzi) merg duminică în Canada, cu o delegație de oameni de afaceri. Vizite la Montréal, Toronto și Stephenville, un oraș de coastă din Newfoundland, sunt planificate până marți, împreună cu premierul canadian, Justin Trudeau. Obiectivul călătoriei este cooperarea bilaterală în domeniile climei și energiei, anunță guvernul german.

Mai exact, este planificată semnarea unui acord de cooperare pe tema hidrogenului. Gazul natural lichefiat (GNL) pare a nu fi pe ordinea de zi. Din cauza lipsei infrastructurii de export, furnizarea de gaz canadian în Europa este dificilă.

Nu e public dacă, pe lângă politica energetică, ar urma să fie discutate și chestiuni geopolitice, precum cooperarea NATO și relația cu Rusia și China. Cancelarul și vicecancelarul sunt însoțiți de o duzină de reprezentanți din mediul economic.

Economia germană speră că aceasta vizită la nivel înalt va oferi un impuls semnificativ relațiilor comerciale dintre cele două țări. „Vizita cancelarului în Canada trimite un semnal important pentru economia germană, intens activă pe plan internațional”, a declarat președintele Asociației Camerelor Germane de Industrie și Comerț (DIHK), Peter Adrian, înainte de plecarea celor doi șefi de guvern la Montreal.

Comerțul exterior german se confruntă cu provocări majore din cauza problemelor existente pe sursele și lanțurile de aprovizionare, precum și a schimbărilor pe piețele de vânzare, din cauza războiului din Ucraina.

„Pentru a realiza această realiniere a economiei noastre internaționale, sunt necesare parteneriate noi și, în același timp, mai intense”, a spus Adrian. „În acest sens, vizita în Canada a cancelarului federal și a ministrului Economiei vine la momentul potrivit”.

Șeful DIHK speră că ratificarea acordului de liber schimb CETA, dintre UE și Canada, care este așteptată în toamnă, va da un nou impuls relațiilor comerciale. „Ar da un semnal eficient pentru piețele deschise și comerțul bazat pe reguli, în vremuri dificile de politică comercială”.

Adrian a subliniat că volumul anual al comerțului cu mărfuri a crescut cu o cincime, de când a început aplicarea provizorie a acordului CETA, în 2017.

Potrivit anunțului oficial, va fi vorba despre calculatoare cuantice, un acord referitor la hidrogen și o centrală eoliană în Newfoundland. Deși Canada este al șaselea mare producător de gaze din lume, nu s-au anunțat discuții despre livrări viitoare de gaz lichid, sau despre terminale GNL.

Există motive pentru care gazul nu este discutat, cel puțin public, în timpul vizitei. Scandalul din jurul turbinei cu gaz pentru conducta Nord Stream 1 din Marea Baltică și-a pus amprenta asupra Canadei. De atunci, relațiile germano-canadiene au fost sub presiune.

Componenta a fost în revizie la Montreal, Canada, la jumătatea lunii iunie. În același timp, Kremlinul a redus livrările de gaze către Germania prin Nord Stream 1, dând vina pe componenta lipsă. Din cauza sancțiunilor, Canada nu a vrut să elibereze turbina, pentru transportul retur în Rusia. Și a făcut-o abia după ce guvernul german a cerut acest lucru.

#Canada #Sholz #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vicepreședintele Partidului „Respect Moldova”, Radu Burduja, a prezentat programul electoral al formațiunii pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, document aprobat de Consiliul Politic Național și elaborat de echipa de profesioniști ai partidului.

Printre priorități, Burduja a menționat:

modernizarea armatei și a structurilor de securitate, cu respectarea neutralității constituționale;
un sistem echitabil de protecție socială, cu pensii mai mari, sprijin real pentru familiile cu copii și reducerea inegalităților;
relansarea economiei prin susținerea producătorilor locali, reindustrializare, modernizarea agriculturii și investiții în infrastructură, pentru locuri de muncă bine plătite.

Programul electoral propune alocarea a cel puțin 8% din PIB pentru sănătate, modernizarea spitalelor și asigurarea accesului echitabil la servicii medicale, protejând pacienții și cadrele medicale. În educație, se urmăresc școli moderne, profesori bine plătiți, digitalizare completă, protejarea școlilor rurale și adaptarea învățământului la cerințele pieței muncii.

Reforma justiției vizează independența instanțelor, eliminarea presiunilor politice și toleranță zero față de corupție, iar politica externă promovează parteneriate echilibrate, în interesul cetățenilor.

Pentru reducerea birocrației, formațiunea propune diminuarea numărului de ministere de la 16 la 9 și a deputaților de la 101 la 61, economiile urmând să fie redirecționate spre pensii și salariile din sănătate și educație.