Când miliardarii lumii sunt de acord că o recesiune de proporţii este iminentă, lucrurile nu stau bine

Chiar şi cei mai bogaţi sunt îngrijoraţi în privinţa economiei. Elon Musk şi Jeff Bezos, doi dintre cei mai bogaţi oameni de pe întreaga planetă (şi care, în general, nu sunt de acord cu prea multe lucruri), semnalează o recesiune iminentă, scrie CNN.

La începutul acestei săptămâni, Bezos a comentat că este timpul să „închidem trapele”, într-un tweet care includea un videoclip în care directorul general al Goldman Sachs spunea că există şanse mari pentru o recesiune la orizont.

Musk, la rândul său, a fost ceva mai optimist în timp ce încerca (fără succes, în cele din urmă) să atenueze îngrijorările Wall Street cu privire la perspectivele de creştere ale Tesla. Într-o convorbire telefonică cu analiştii miercuri seară, Musk a adoptat un ton încrezător, spunând că firma are o cerere „excelentă” pentru următorul trimestru şi că fabricile funcţionează la turaţie maximă.

Dar a recunoscut că cererea este „puţin mai greu” de obţinut şi a precizat că Europa şi China se confruntă cu un „fel de recesiune”. Musk a avertizat, de asemenea, că Tesla nu îşi va atinge obiectivul de creştere a vânzărilor.

Acţiunile au scăzut, chiar dacă Tesla a raportat un profit aproape record în al treilea trimestru. Analiştii şi investitorii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de capacitatea Tesla de a-şi susţine creşterea în faţa problemelor logistice şi a creşterii inflaţiei.

Comentariile lui Musk şi Bezos se adaugă unui cor de personalităţi puternice care se tem că economia va lua o întorsătură nefastă. La începutul acestei luni, Jamie Dimon, şeful miliardar al JPMorgan Chase, a speriat întreaga piaţă bursieră afirmând că o recesiune ar putea lovi SUA în şase până la nouă luni.

Chiar şi actriţa Gwyneth Paltrow, care nu este miliardară, dar este bogată, nu doarme din această cauză. „Economia este naşpa”, a declarat ea pentru Hollywood Reporter săptămâna aceasta. „Sunt doar îngrijorată de anul viitor şi de cât de gravă va fi recesiunea”.

Şi alte celebrităţi au opinii. Luna trecută, rapperiţa Cardi B a vorbit despre inflaţie şi ratele dobânzilor. „Cum supravieţuiesc oamenii? Vreau să ştiu”.

Este o îngrijorare rezonabilă: cercetătorii au estimat recent probabilitatea unei recesiuni globale la puţin peste 98%.

#Musk #Bezos #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.