Când va renunța România la leu pentru euro: anunțul tranșant al unui șef de la BNR

19 Iun. 2026, 11:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Iun. 2026, 11:22 // Actual //  Grîu Tatiana

România ar trebui să accelereze pregătirile pentru adoptarea monedei euro, întrucât beneficiile aderării la zona euro depășesc costurile renunțării la o politică monetară independentă. Declarația a fost făcută de prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, într-un editorial publicat în presa germană.

Oficialul susține că trecerea la euro ar contribui la consolidarea fiscală, reducerea vulnerabilităților economice și accesul la finanțare în condiții mai avantajoase pentru stat, companii și populație. Totodată, adoptarea monedei unice europene ar elimina riscul valutar și ar consolida credibilitatea României pe piețele internaționale.

Potrivit lui Badea, România traversează în prezent unul dintre cele mai dificile procese de consolidare bugetară de după criza financiară globală, iar reducerea dezechilibrelor fiscale este esențială pentru creșterea încrederii investitorilor și diminuarea costurilor de finanțare.

Un alt argument invocat este gradul ridicat de integrare a economiei românești în piața europeană. Aproximativ 72% din comerțul exterior al României se desfășoară cu state membre ale Uniunea Europeană, iar fluxurile de capital și condițiile de finanțare sunt influențate în mare măsură de evoluțiile din zona euro.

Prim-viceguvernatorul BNR avertizează că România riscă să rămână blocată în „capcana venitului mediu”, situație în care o economie emergentă își pierde ritmul de dezvoltare și nu reușește să ajungă la nivelul statelor dezvoltate. În opinia sa, depășirea acestei etape necesită investiții masive în infrastructură, tehnologie, inovare și capital uman, ceea ce presupune acces constant la capital internațional în condiții competitive.

În analiza sa, Leonardo Badea arată că țări precum Polonia și Cehia au reușit să păstreze monedele naționale datorită unor fundamente economice solide, în timp ce experiența Ungaria demonstrează că o monedă proprie nu garantează protecție împotriva dezechilibrelor economice. În schimb, Croația și Bulgaria au ales calea integrării în zona euro, proces asociat cu o disciplină macroeconomică mai strictă și cu o creștere a încrederii investitorilor.

„Adoptarea euro ar consolida credibilitatea țării noastre, ar elimina riscul valutar, ar aprofunda integrarea financiară și ar contribui, pe termen lung, la condiții de finanțare mai avantajoase”, a declarat oficialul BNR, subliniind că aderarea la moneda unică are atât beneficii economice, cât și o importantă dimensiune strategică și geopolitică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 09:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 09:59 // Actual //  Grîu Tatiana

Fiscul a depistat încălcări la 469 dintre cele 676 de controale operative efectuate în octombrie 2026 și a aplicat sancțiuni de aproape 2,2 milioane de lei. Cele mai multe nereguli au fost constatate în comerț, potrivit bilanțului preliminar al Serviciului Fiscal de Stat.

În categoria comerțului cu mărfuri, produse și materiale, care include și produse din tutun, inspectorii au găsit nereguli la 193 din 247 de controale. Sancțiunile au depășit 1,08 milioane de lei. În verificările dedicate comerțului cu produse din tutun, Fiscul a constatat încălcări la 149 din 166 de controale, iar sancțiunile au însumat 814.300 de lei.

În transportul rutier de pasageri, inspectorii au depistat încălcări la 73 din 183 de controale și au aplicat sancțiuni de 109.600 de lei. În comerțul și serviciile online, 28 din 42 de verificări s-au soldat cu constatarea unor nereguli, iar sancțiunile au ajuns la 45.500 de lei.

În noiembrie, inspectorii vor continua să facă verificări fără preaviz, direct la locul unde agenții economici își desfășoară activitatea. Ei vor urmări dacă firmele eliberează bonuri fiscale la plățile în numerar, își declară integral veniturile și au acte care dovedesc proveniența mărfurilor. Controalele vor viza cu prioritate activitățile cu risc fiscal ridicat, inclusiv cele sezoniere.