Candu și Cebotari la CC: Anularea pretinsei legi a miliardului va duce la creșterea inflației și căderea leului

Anularea pretinsei legi a miliardului va duce la efecte catastrofale asupra economiei și stabilității financiare a statului, devalorizând leul și provocând creșterea inflației, a declarat Andrian Candu la Curtea Constituțională, care examinează astăzi, 18 martie 2021, sesizarea PRO MOLDOVA pentru examinarea constituționalității Legii 230 din decembrie anul trecut.

Potrivit lui, respectiva lege va compromite grav relațiile cu FMI, va genera instabilitate financiară de proporții, inflație, devalorizarea leului și sărăcie, având un impact tragic asupra bugetului de stat. Acceptarea abordării propuse de PRO MOLDOVA ar restabili ordinea constituțională din Republica Moldova şi va avea impact pozitiv pentru fiecare cetăţean al Republicii Moldova în parte, cât şi pentru Republica Moldova, în general.

Consecința imediată a acestei legi este restituirea creditului acordat Guvernului de către Banca Națională a Moldovei, lucru imposibil de realizat și care ar înseamna reducerea critică a capitalului statutar al BNM și încălcarea angajamentelor asumate de țara noastră în raport cu FMI.

De asemenea, anularea angajamentului asumat de stat şi al efectelor acestuia vor avea efect negativ asupra potenţialului de dezvoltare al economiei naţionale, generând instabilitate pentru agenţii economici interni şi investitorii străini. Legea are repercusiuni asupra procedurilor de lichidare silită a băncilor cărora le-au fost acordate credite de urgență. Totodată, legea contestată a fost adoptată cu încălcarea manifestă a principiului separării puterilor în stat şi a principiului corelat al loialităţii constituţionale, al prevederilor constituţionale care reclamă acceptul prealabil obligatoriu al Guvernului pe marginea unor proiecte de legi.

PRO MOLDOVA a depus la 21 decembrie 2020 o sesizare la Curtea Constituțională în care a cerut declararea neconstituţională a legii 230 din 16 decembrie 2020 pentru abrogarea Legii privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat.

#Vladimir Cebotari #Andrian Candu #PRO Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.