Candu și Cebotari la CC: Anularea pretinsei legi a miliardului va duce la creșterea inflației și căderea leului

Anularea pretinsei legi a miliardului va duce la efecte catastrofale asupra economiei și stabilității financiare a statului, devalorizând leul și provocând creșterea inflației, a declarat Andrian Candu la Curtea Constituțională, care examinează astăzi, 18 martie 2021, sesizarea PRO MOLDOVA pentru examinarea constituționalității Legii 230 din decembrie anul trecut.

Potrivit lui, respectiva lege va compromite grav relațiile cu FMI, va genera instabilitate financiară de proporții, inflație, devalorizarea leului și sărăcie, având un impact tragic asupra bugetului de stat. Acceptarea abordării propuse de PRO MOLDOVA ar restabili ordinea constituțională din Republica Moldova şi va avea impact pozitiv pentru fiecare cetăţean al Republicii Moldova în parte, cât şi pentru Republica Moldova, în general.

Consecința imediată a acestei legi este restituirea creditului acordat Guvernului de către Banca Națională a Moldovei, lucru imposibil de realizat și care ar înseamna reducerea critică a capitalului statutar al BNM și încălcarea angajamentelor asumate de țara noastră în raport cu FMI.

De asemenea, anularea angajamentului asumat de stat şi al efectelor acestuia vor avea efect negativ asupra potenţialului de dezvoltare al economiei naţionale, generând instabilitate pentru agenţii economici interni şi investitorii străini. Legea are repercusiuni asupra procedurilor de lichidare silită a băncilor cărora le-au fost acordate credite de urgență. Totodată, legea contestată a fost adoptată cu încălcarea manifestă a principiului separării puterilor în stat şi a principiului corelat al loialităţii constituţionale, al prevederilor constituţionale care reclamă acceptul prealabil obligatoriu al Guvernului pe marginea unor proiecte de legi.

PRO MOLDOVA a depus la 21 decembrie 2020 o sesizare la Curtea Constituțională în care a cerut declararea neconstituţională a legii 230 din 16 decembrie 2020 pentru abrogarea Legii privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat.

#Vladimir Cebotari #Andrian Candu #PRO Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Economiei a publicat lista beneficiarilor ajutorului de stat, valabilă la data de 31 decembrie 2025, care arată că 20 de întreprinderi din Republica Moldova vor beneficia de sprijin financiar pentru realizarea unor investiții și crearea de noi locuri de muncă. Datele oficiale indică faptul că proiectele aprobate prevăd crearea a 1.191 de locuri de muncă și investiții totale estimate la peste 2,007 miliarde de lei, din care aproximativ 1,836 miliarde de lei reprezintă costuri eligibile.

Valoarea maximă a ajutorului de stat aprobat se ridică la circa 1,03 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sprijinului, aproximativ 771,7 milioane de lei, este acordată sub formă de scutiri fiscale, în timp ce granturile directe însumează circa 257,2 milioane de lei. Intensitatea ajutorului variază între 50% și 75%, în funcție de domeniul de activitate și tipul investiției.

Cele mai mari proiecte vizează industria alimentară, prelucrarea cărnii, fabricarea articolelor din beton, ambalaje, mobilier și echipamente electrotehnice. Printre beneficiarii cu cele mai mari investiții se numără FoodRetail SRL, cu investiții preconizate de peste 315 milioane de lei și 319 locuri de muncă noi, SC „NOUNCONS” SRL, cu investiții de peste 312 milioane de lei și 160 de angajări planificate, FPC ROGOB SRL, cu aproape 249 milioane de lei investiții, precum și compania „Fruja” AXD, cu proiecte de peste 218 milioane de lei.

Datele arată că statul mizează în principal pe facilități fiscale, nu pe plăți directe din buget, ceea ce reduce impactul imediat asupra finanțelor publice, dar generează angajamente pe termen mediu și lung. Autoritățile susțin că schema de ajutor de stat este orientată spre stimularea investițiilor productive, modernizarea capacităților industriale și crearea de locuri de muncă stabile, într-un context economic marcat de presiuni asupra pieței muncii și necesitatea relansării activității industriale.