Candu și Cebotari la CC: Anularea pretinsei legi a miliardului va duce la creșterea inflației și căderea leului

18 Mart. 2021, 16:09
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
18 Mart. 2021, 16:09 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Anularea pretinsei legi a miliardului va duce la efecte catastrofale asupra economiei și stabilității financiare a statului, devalorizând leul și provocând creșterea inflației, a declarat Andrian Candu la Curtea Constituțională, care examinează astăzi, 18 martie 2021, sesizarea PRO MOLDOVA pentru examinarea constituționalității Legii 230 din decembrie anul trecut.

Potrivit lui, respectiva lege va compromite grav relațiile cu FMI, va genera instabilitate financiară de proporții, inflație, devalorizarea leului și sărăcie, având un impact tragic asupra bugetului de stat. Acceptarea abordării propuse de PRO MOLDOVA ar restabili ordinea constituțională din Republica Moldova şi va avea impact pozitiv pentru fiecare cetăţean al Republicii Moldova în parte, cât şi pentru Republica Moldova, în general.

Consecința imediată a acestei legi este restituirea creditului acordat Guvernului de către Banca Națională a Moldovei, lucru imposibil de realizat și care ar înseamna reducerea critică a capitalului statutar al BNM și încălcarea angajamentelor asumate de țara noastră în raport cu FMI.

De asemenea, anularea angajamentului asumat de stat şi al efectelor acestuia vor avea efect negativ asupra potenţialului de dezvoltare al economiei naţionale, generând instabilitate pentru agenţii economici interni şi investitorii străini. Legea are repercusiuni asupra procedurilor de lichidare silită a băncilor cărora le-au fost acordate credite de urgență. Totodată, legea contestată a fost adoptată cu încălcarea manifestă a principiului separării puterilor în stat şi a principiului corelat al loialităţii constituţionale, al prevederilor constituţionale care reclamă acceptul prealabil obligatoriu al Guvernului pe marginea unor proiecte de legi.

PRO MOLDOVA a depus la 21 decembrie 2020 o sesizare la Curtea Constituțională în care a cerut declararea neconstituţională a legii  230 din 16 decembrie 2020 pentru abrogarea Legii privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat.

Realitatea Live

21 Ian. 2026, 11:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Ian. 2026, 11:17 // Actual //  Grîu Tatiana

Romgaz Trading SRL, subsidiara din Republica Moldova a companiei românești de stat Romgaz, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale de peste Prut, a primit licență de trader de gaze naturale din partea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) de la Chișinău. Licența a fost acordată săptămâna trecută și este valabilă pentru o perioadă de 10 ani, până la 12 ianuarie 2036.

Compania a fost înregistrată la Chișinău pe 10 octombrie 2025 și are un capital social de un milion de lei moldovenești. Potrivit documentelor oficiale, aceasta va activa preponderent pe piața angro, având ca obiecte de activitate comercializarea și distribuția combustibililor gazoși prin conducte, precum și producția și distribuția de energie electrică.

Anterior, conducerea Romgaz estima că piața moldovenească are un potențial de aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze pe an, iar compania ar putea acoperi 20–30% din volumele importate de statul moldovean, scrie profit.ro. Strategia Romgaz vizează valorificarea diferențelor de preț dintre cele două piețe, în condițiile în care, în România, compania este obligată să vândă gaze la prețuri reglementate pentru populație și CET-uri până la 31 martie 2026.

Potrivit calculelor interne ale companiei, activitatea din Republica Moldova ar putea atinge pragul de rentabilitate la vânzări de circa 100 000 MWh/an, la un preț estimat de aproximativ 38 euro/MWh (circa 190 lei/MWh), chiar și într-un scenariu pesimist. În scenariul optimist, marja de profit pentru primii trei ani de activitate ar urma să se situeze între 8,5% și 10,5%.

Romgaz își fundamentează extinderea peste Prut și pe evoluțiile structurale ale pieței, inclusiv existența infrastructurii de interconectare Iași–Ungheni, cu o capacitate de 1,88 miliarde metri cubi anual, preluarea transportului pe direcția Ungheni–Chișinău de către Vestmoldtransgaz (companie deținută de Transgaz România), precum și operaționalizarea platformei electronice de tranzacționare a gazelor gestionată de Bursa Română de Mărfuri la Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!