Candu și Cebotari la CC: Anularea pretinsei legi a miliardului va duce la creșterea inflației și căderea leului

18 Mart. 2021, 16:09
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
18 Mart. 2021, 16:09 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Anularea pretinsei legi a miliardului va duce la efecte catastrofale asupra economiei și stabilității financiare a statului, devalorizând leul și provocând creșterea inflației, a declarat Andrian Candu la Curtea Constituțională, care examinează astăzi, 18 martie 2021, sesizarea PRO MOLDOVA pentru examinarea constituționalității Legii 230 din decembrie anul trecut.

Potrivit lui, respectiva lege va compromite grav relațiile cu FMI, va genera instabilitate financiară de proporții, inflație, devalorizarea leului și sărăcie, având un impact tragic asupra bugetului de stat. Acceptarea abordării propuse de PRO MOLDOVA ar restabili ordinea constituțională din Republica Moldova şi va avea impact pozitiv pentru fiecare cetăţean al Republicii Moldova în parte, cât şi pentru Republica Moldova, în general.

Consecința imediată a acestei legi este restituirea creditului acordat Guvernului de către Banca Națională a Moldovei, lucru imposibil de realizat și care ar înseamna reducerea critică a capitalului statutar al BNM și încălcarea angajamentelor asumate de țara noastră în raport cu FMI.

De asemenea, anularea angajamentului asumat de stat şi al efectelor acestuia vor avea efect negativ asupra potenţialului de dezvoltare al economiei naţionale, generând instabilitate pentru agenţii economici interni şi investitorii străini. Legea are repercusiuni asupra procedurilor de lichidare silită a băncilor cărora le-au fost acordate credite de urgență. Totodată, legea contestată a fost adoptată cu încălcarea manifestă a principiului separării puterilor în stat şi a principiului corelat al loialităţii constituţionale, al prevederilor constituţionale care reclamă acceptul prealabil obligatoriu al Guvernului pe marginea unor proiecte de legi.

PRO MOLDOVA a depus la 21 decembrie 2020 o sesizare la Curtea Constituțională în care a cerut declararea neconstituţională a legii  230 din 16 decembrie 2020 pentru abrogarea Legii privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat.

Realitatea Live

18 Ian. 2026, 18:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Ian. 2026, 18:49 // Actual //  Ursu Victor

Mai multe state importante din Uniunea Europeană au condamnat duminică amenințările cu tarife ale președintelui american Donald Trump la adresa aliaților europeni, catalogându-le drept „șantaj” în contextul disputei legate de Groenlanda. Reacția vine după ce Washingtonul a anunțat intenția de a majora taxele vamale până când SUA vor primi undă verde pentru achiziționarea teritoriului arctic.

Trump a declarat sâmbătă că va introduce o nouă rundă de tarife în creștere pentru Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos și Finlanda, precum și pentru Marea Britanie și Norvegia. Cele opt state sunt deja supuse unor tarife americane de 10% și 15% și au trimis contingente militare simbolice în Groenlanda, pe fondul escaladării tensiunilor cu Washingtonul privind viitorul insulei aflate sub suveranitatea Danemarcei.

„Amenințările tarifare subminează relațiile transatlantice și riscă să declanșeze o spirală periculoasă”, se arată într-o declarație comună a celor opt state. Acestea au precizat că exercițiile daneze din Groenlanda vizează exclusiv consolidarea securității arctice și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni, reiterând disponibilitatea pentru dialog pe baza principiilor suveranității și integrității teritoriale.

Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a salutat mesajele ferme de solidaritate din partea Europei. „Europa nu va fi șantajată”, a afirmat ea într-o declarație scrisă, poziție susținută și de ministrul german de finanțe, precum și de premierul Suediei. Ministrul olandez de externe, David van Weel, a fost și mai tranșant, declarând la televiziunea publică din Olanda: „Este șantaj ceea ce face”.

În acest context, Cipru, care deține președinția rotativă a UE, a convocat de urgență ambasadorii statelor membre la Bruxelles, pe fondul intensificării consultărilor între liderii europeni.

Potrivit unor surse apropiate președintelui francez Emmanuel Macron, Parisul insistă pentru activarea așa-numitului „Instrument Anti-Coerciție” al UE – un mecanism nefolosit până acum, care ar putea limita accesul companiilor americane la achiziții publice, investiții, servicii bancare sau comerțul cu servicii, inclusiv cele digitale, domeniu în care SUA înregistrează excedent comercial față de UE.

Apelul lui Macron a fost susținut de Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț a Parlamentului European, și de Valerie Hayer, lidera grupului Renew Europe, precum și de asociații industriale din Germania. În schimb, premierul Irlandei, Micheál Martin, a avertizat că activarea imediată a instrumentului ar putea fi „prematură”, deși a subliniat că UE va riposta dacă va fi necesar.

La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, considerată una dintre liderii europeni mai apropiați de Trump, a calificat amenințările tarifare drept „o greșeală”. Ea a declarat că a discutat recent cu președintele american și că acesta „părea dispus să asculte”. Italia nu a trimis trupe în Groenlanda.

Întrebată despre reacția Londrei, secretarul britanic al culturii, Lisa Nandy, a declarat că aliații trebuie să colaboreze cu Statele Unite pentru a dezamorsa conflictul. „Poziția noastră privind Groenlanda este nenegociabilă. Este în interesul nostru comun să lucrăm împreună, nu să declanșăm un război al declarațiilor”, a spus ea pentru Sky News.

Amenințările tarifare pun însă sub semnul întrebării acordurile comerciale recente dintre SUA și Marea Britanie, respectiv UE, criticate deja pentru caracterul lor dezechilibrat. În acest context, Parlamentul European ar putea suspenda procesul de ratificare a acordului comercial UE–SUA. Manfred Weber, liderul celui mai mare grup politic din Parlament, a declarat că votul planificat pentru finalul lunii ianuarie nu mai este posibil în actualele condiții.

Într-o notă și mai dură, deputatul german Juergen Hardt a sugerat, într-un interviu pentru Bild, că un posibil „ultim resort” pentru a-l aduce pe Trump „cu picioarele pe pământ” ar putea fi boicotarea Cupei Mondiale de fotbal găzduite de SUA în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!