Candu și Cebotari la CC: Anularea pretinsei legi a miliardului va duce la creșterea inflației și căderea leului

Anularea pretinsei legi a miliardului va duce la efecte catastrofale asupra economiei și stabilității financiare a statului, devalorizând leul și provocând creșterea inflației, a declarat Andrian Candu la Curtea Constituțională, care examinează astăzi, 18 martie 2021, sesizarea PRO MOLDOVA pentru examinarea constituționalității Legii 230 din decembrie anul trecut.

Potrivit lui, respectiva lege va compromite grav relațiile cu FMI, va genera instabilitate financiară de proporții, inflație, devalorizarea leului și sărăcie, având un impact tragic asupra bugetului de stat. Acceptarea abordării propuse de PRO MOLDOVA ar restabili ordinea constituțională din Republica Moldova şi va avea impact pozitiv pentru fiecare cetăţean al Republicii Moldova în parte, cât şi pentru Republica Moldova, în general.

Consecința imediată a acestei legi este restituirea creditului acordat Guvernului de către Banca Națională a Moldovei, lucru imposibil de realizat și care ar înseamna reducerea critică a capitalului statutar al BNM și încălcarea angajamentelor asumate de țara noastră în raport cu FMI.

De asemenea, anularea angajamentului asumat de stat şi al efectelor acestuia vor avea efect negativ asupra potenţialului de dezvoltare al economiei naţionale, generând instabilitate pentru agenţii economici interni şi investitorii străini. Legea are repercusiuni asupra procedurilor de lichidare silită a băncilor cărora le-au fost acordate credite de urgență. Totodată, legea contestată a fost adoptată cu încălcarea manifestă a principiului separării puterilor în stat şi a principiului corelat al loialităţii constituţionale, al prevederilor constituţionale care reclamă acceptul prealabil obligatoriu al Guvernului pe marginea unor proiecte de legi.

PRO MOLDOVA a depus la 21 decembrie 2020 o sesizare la Curtea Constituțională în care a cerut declararea neconstituţională a legii 230 din 16 decembrie 2020 pentru abrogarea Legii privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat.

#Vladimir Cebotari #Andrian Candu #PRO Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.