Cantitatea uriașă de metan care poate fi livrată Europei dintr-o țară asiatică: 10 capitale din Occident negociază

Azerbaidjanul îşi poate îndeplini obiectivul de a dubla exporturile de gaze naturale către Europa, a declarat preşedintele Ilham Aliyev, chiar dacă ţara sa nu a obţinut încă contractele de vânzări pe termen lung de care are nevoie pentru a investi miliarde de dolari în majorarea producţiei, transmite Bloomberg.

Exporturile de gaze naturale către Europa ale statului de la Marea Caspică vor creşte la 12 miliarde metri cubi (bcm) anul acesta, de la 8 bcm în 2021, ceea ce arată că Azerbaidjanul „este încrezător că-şi va îndeplini ţinta de dublare a livrărilor până în 2027”, a afirmat Aliyev la inaugurarea unei conducte, cu o lungime de de 170 de kilometri, care face legătura între Novi Iskar, în apropiere de Sofia, şi oraşul Nis din Serbia.

Azerbaidjanul, care a început în 2020 să vândă gaze Europei, a convenit anul trecut cu Comisia Europeană să majoreze volumele la 20 bcm în următorii cinci ani.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, Azerbaidjanul a fost contactat de mai mult de zece state europene pentru gaze naturale, dar discuţiile au fost neconcludente, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Săptămâna trecută, ministrul azer al Energiei, Parviz Shahbazov, a refuzat să precizeze dacă s-au înregistrat progrese în negocierile cu Europa.

Serbia va fi a şaptea ţară europeană care va primi gaze din Azerbaidjan, a declarat Aliyev pentru agenţia de presă de stat Azartac. Compania energetică de stat Socar a ajuns în noiembrie la un acord privind exportul a 400 milioane metri cubi de gaze către Serbia anul viitor.

Exporturile către Bulgaria vor creşte la aproape 1 bcm anul acesta, de la 500 milioane metri cubi în 2022 şi 270 milioane metri cubi în 2021, a anunţat Aliyev.

Cumpărătorii europeni sunt reticenţi în a încheia contracte pe termen lung pentru achiziţionarea combustibililor fosili, având la dispoziţie şi alte opţiuni, cum ar fi majorarea achiziţiilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar şi Statele Unite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Azerbaidjan #contracte #metan #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.