Cantitatea uriașă de metan care poate fi livrată Europei dintr-o țară asiatică: 10 capitale din Occident negociază

Azerbaidjanul îşi poate îndeplini obiectivul de a dubla exporturile de gaze naturale către Europa, a declarat preşedintele Ilham Aliyev, chiar dacă ţara sa nu a obţinut încă contractele de vânzări pe termen lung de care are nevoie pentru a investi miliarde de dolari în majorarea producţiei, transmite Bloomberg.

Exporturile de gaze naturale către Europa ale statului de la Marea Caspică vor creşte la 12 miliarde metri cubi (bcm) anul acesta, de la 8 bcm în 2021, ceea ce arată că Azerbaidjanul „este încrezător că-şi va îndeplini ţinta de dublare a livrărilor până în 2027”, a afirmat Aliyev la inaugurarea unei conducte, cu o lungime de de 170 de kilometri, care face legătura între Novi Iskar, în apropiere de Sofia, şi oraşul Nis din Serbia.

Azerbaidjanul, care a început în 2020 să vândă gaze Europei, a convenit anul trecut cu Comisia Europeană să majoreze volumele la 20 bcm în următorii cinci ani.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, Azerbaidjanul a fost contactat de mai mult de zece state europene pentru gaze naturale, dar discuţiile au fost neconcludente, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Săptămâna trecută, ministrul azer al Energiei, Parviz Shahbazov, a refuzat să precizeze dacă s-au înregistrat progrese în negocierile cu Europa.

Serbia va fi a şaptea ţară europeană care va primi gaze din Azerbaidjan, a declarat Aliyev pentru agenţia de presă de stat Azartac. Compania energetică de stat Socar a ajuns în noiembrie la un acord privind exportul a 400 milioane metri cubi de gaze către Serbia anul viitor.

Exporturile către Bulgaria vor creşte la aproape 1 bcm anul acesta, de la 500 milioane metri cubi în 2022 şi 270 milioane metri cubi în 2021, a anunţat Aliyev.

Cumpărătorii europeni sunt reticenţi în a încheia contracte pe termen lung pentru achiziţionarea combustibililor fosili, având la dispoziţie şi alte opţiuni, cum ar fi majorarea achiziţiilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar şi Statele Unite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Azerbaidjan #contracte #metan #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.