Capcana ascunsă din „Prima Casă”. Statul și-a asumat plăți pentru următorii 30 de ani

Programul guvernamental „Prima Casă”, lansat în 2018 pentru a facilita accesul tinerilor la locuințe, și-a atins în mare parte obiectivele și necesită reformat, avertizează Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) într-o notă analitică publicată pe 9 iunie.

Potrivit autorului analizei, Stanislav Ghilețchi, suspendarea componentei de compensații începând cu 1 aprilie 2026, după epuizarea întregului buget anual de 130 milioane de lei în doar trei luni, scoate la iveală probleme structurale ale programului. În prezent, componenta de garantare a creditelor continuă să funcționeze, iar Ministerul Finanțelor analizează viitorul mecanismului.

Analiza arată că programul a contribuit decisiv la dezvoltarea pieței ipotecare din Republica Moldova. Dacă în 2017 creditele ipotecare erau greu accesibile, astăzi băncile oferă produse similare cu cele din program, inclusiv dobânzi competitive și termene de rambursare de până la 30 de ani. Soldul creditelor pentru imobile acordate de bănci s-a dublat în doar trei ani, de la 12,1 miliarde lei în 2022 la 26,1 miliarde lei la sfârșitul anului 2025.

Totodată, autorul notei, Stanislav Ghilețchi atrage atenția asupra costurilor pe termen lung asumate de stat. Aproximativ 6.400 de beneficiari primesc compensații lunare, ceea ce generează cheltuieli anuale estimate la circa 150 milioane de lei, obligații care vor continua încă două sau chiar trei decenii.

Documentul mai arată că extinderea succesivă a programului a permis accesul unor categorii care ar fi putut contracta credite și fără sprijinul statului. După modificările introduse prin „Prima Casă Plus”, plafonul valorii locuinței eligibile a fost majorat la 2,5 milioane de lei, iar gradul maxim de îndatorare a crescut de la 50% la 70% din veniturile nete ale beneficiarilor. Autorul consideră că această modificare expune familiile la riscuri financiare ridicate în cazul pierderii veniturilor sau al creșterii dobânzilor.

IPRE recomandă restrângerea programului doar la categorii prioritare, precum familiile cu trei sau mai mulți copii și angajații din educație și sănătate, introducerea unor plafoane de venit pentru beneficiari, eliminarea compensațiilor lunare și înlocuirea acestora cu granturi unice pentru avansul la locuință, precum și revenirea la limita de îndatorare de 50% din venituri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#primacasa #imobil #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va avea nevoie de 821,1 milioane de metri cubi de gaze naturale în sezonul rece 2026-2027, iar Guvernul propune un plan pentru a asigura aprovizionarea cu energie și gaze pe durata iernii. Proiectul prevede instituirea unei comisii guvernamentale, condusă de premierul Vasile Tofan, care va coordona pregătirile pentru sezonul de încălzire.

Proiectul de hotărâre, elaborat de Ministerul Energiei, include 58 de măsuri care vor trebui implementate de ministere, instituții publice, autorități locale și companiile din sectorul energetic pentru a reduce riscurile de aprovizionare și a asigura funcționarea sistemului energetic în perioada rece.

Potrivit notei informative, în perioada octombrie 2026 – aprilie 2027, consumul de gaze naturale pe malul drept al Nistrului este estimat la 821,1 milioane de metri cubi, cu aproximativ 22 de milioane de metri cubi mai puțin decât în sezonul precedent. Din acest volum, 500,3 milioane de metri cubi (61%) vor reveni consumatorilor protejați, iar 320,8 milioane de metri cubi (39%) consumatorilor întreruptibili. Lista actualizată a acestor categorii de consumatori urmează să fie definitivată și publicată până la 15 octombrie 2026.

În același timp, consumul de energie electrică este estimat la 3,039,2 miliarde de kWh, dintre care 41% va fi acoperit din producția locală, iar 59% din importuri și alte surse.

Documentul estimează că nu va exista un deficit de gaze naturale pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului în sezonul de încălzire 2026-2027. Totodată, SA „Termoelectrica” dispune de stocuri de combustibil de rezervă care pot fi utilizate în situații excepționale, iar utilizarea concomitentă a gazelor naturale și a păcurii este considerată puțin probabilă.

Totodată, Ministerul Energiei și Biroul politici de reintegrare, împreună cu instituțiile din sectorul energetic, urmează să elaboreze măsuri pentru asigurarea funcționării sistemului energetic și gestionarea eventualelor riscuri ce vizează malul stâng al Nistrului, acestea fiind incluse în planul de pregătire pentru sezonul rece.

Autorii proiectului avertizează că sezonul rece se desfășoară într-un context regional dificil. La 14 iulie 2026, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de doar 52,49%, cu 10,53 puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să influențeze piața energetică europeană.