Cărbunele și lemnele de foc s-au scumpit în 2025

30 Sept. 2025, 10:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2025, 10:30 // Actual //  Ursu Victor

Costurile pentru resursele tradiționale de încălzire continuă să crească în Republica Moldova, afectând direct majoritatea gospodăriilor care se bazează pe acestea. Potrivit anunțurile de mică publicitate, în anul 2025 prețul unei tone de cărbune a ajuns la 5100 lei, față de 4800 lei în 2024.

În ceea ce privește lemnele de foc, tarifele variază în funcție de esență și de regiune: Lemn de esență moale (tei, salcie, arin etc.): 1250 lei/palet, lemn de esență tare (stejar, frasin, carpen): 1400 lei/palet.

Comparativ, în anul precedent prețurile erau mai mici. De exemplu, la Bălți un metru cub de lemn moale costa 540 lei, iar la Călărași — 510 lei. Pentru lemnul tare, costurile erau: 1215 lei/m³ la Bălți, 880 lei/m³ la Călărași și 972 lei/m³ la Chișinău.

Creșterea prețurilor este resimțită în special în mediul rural, unde aproximativ 60% dintre gospodării folosesc lemne sau cărbune pentru încălzire.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.