Fiscul scoate bani din piatră seacă: 3,8 miliarde lei într-o săptămână

În perioada 22–26 septembrie 2025, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a raportat încasări de circa 3,8 miliarde lei la Bugetul public național, potrivit datelor operative prezentate de instituție.

Autoritatea fiscală menționează că pune un accent sporit pe conformarea voluntară a contribuabililor, instrument principal în acest sens fiind vizita fiscală. Astfel, în săptămâna de referință, inspectorii fiscali au efectuat 275 de vizite fiscale la 239 contribuabili.

Totodată, Direcția generală control a emis 42 de decizii asupra unor cazuri de încălcare a legislației fiscale constatate anterior, prin care au fost calculate obligații suplimentare la buget în sumă totală de 6,06 milioane lei. Din acestea, 3,54 milioane lei reprezintă impozite, taxe și majorări de întârziere, iar 2,52 milioane lei – amenzi aplicate. În perioada raportată nu au fost desfășurate controale prin metoda de verificare operativă.

Pe segmentul TVA, SFS a emis 63 de decizii de restituire, aprobând rambursări în valoare totală de 81,47 milioane lei.

În ceea ce privește executarea silită a obligațiilor fiscale, instituția a încasat 27,63 milioane lei de la contribuabili restanțieri. În plus, au fost preluate la evidență 47 de dosare cu bunuri confiscate în valoare de 642,41 mii lei, iar din comercializarea acestora au intrat în buget 821,45 mii lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #Fisc #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.