Carburanții se scumpesc. Moldovenii lasă mașinile și trec la troleibuze

Se pare că scumpirea carburanților îi determină pe moldoveni să folosească tot mai mult transportul public și să renunțe la automobile. Potrivit Biroului Național de Statistică, în ianuarie-martie 2022 cu transportul public au fost transportați 51,7 milioane pasageri, în creștere cu 13,3% față de perioada corespunzătoare din anul precedent. Datele arată că a crescut atât numărul de pasageri transportați pe cale aeriană (+28,0%), cu troleibuze (+13,6%) și cu transportul rutier (+13,2%).

Astfel, în primele trei luni ale anului, 35,4 milioane pasageri au ales să călătorească cu troleibuzul, numărul fiind în creștere cu 13,6% față de aceeași perioadă a anului 2021. Numărul pasagerilor transportați cu troleibuze în municipiul Chișinău a constituit 31,2 milioane (88,3% din total), în municipiul Bălți – 4,2 milioane (11,7%).

În ceea ce privește mijloacele de transport rutier (autobuze și microbuze) au fost transportați 16,1 milioane pasageri, din care 9,4 milioane (58,2% din total) în trafic uban, 4,4 milioane (27,3%) – trafic suburban, 2,2 milioane (13,4%) – în trafic interurban și 0,2 milioane (1,1%) – trafic internațional.

Ponderea pasagerilor transportați cu autobuze şi microbuze în numărul total de pasageri transportaţi cu acest mod de transport în municipiul Chişinău a constituit 55,7%, regiunile de dezvoltare Nord – 17,0%, Centru – 16,0%, Sud – 8,8% și UTA Găgăuzia – 2,5%.

Numărul pasagerilor transportați pe cale aeriană, în perioada ianuarie-martie 2022, a constituit 107, 3 mii de pasageri, fiind în creștere cu 28% față de aceeași perioadă a anului trecut.

În același timp, a scăzut numărul pasagerilor transportați pe cale fluvială cu 54,1% și feroviară cu 9,7%.

#microbuze #troleibuze #pasageri #autobuze #transport public

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera Reprezentanților din Statele Unite a aprobat bugetul apărării (NDAA) pentru anul 2025, însă fără includerea programului de tip Lend-Lease pentru Ucraina. Această prevedere, inițial prezentă în proiectul de lege, a fost eliminată, potrivit ambasadoarei Ucrainei în SUA, Oksana Markarova. Ambasadoarea a declarat că diplomații ucraineni continuă să facă eforturi pentru menținerea acestui mecanism, inclus în alt proiect de lege, denumit Stand with Ukraine Act, susținut de ambele partide și camere legislative.

De asemenea, Markarova a menționat că bugetul adoptat nu prevede finanțare pentru Ukraine Security Assistance Initiative (USAI), întrucât suma de 300 de milioane de dolari a fost alocată în avans în bugetul anterior. Per total, NDAA pentru 2025 a fost aprobat de 281 de congresmeni, în timp ce 140 au votat împotrivă (16 republicani și 124 democrați). Documentul urmează să fie analizat săptămâna viitoare de Senat.

Programul de tip Lend-Lease pentru Ucraina a fost semnat de președintele Joe Biden pe 9 mai 2022, cu scopul de a simplifica procedurile pentru livrarea de arme către Kiev. Acest mecanism a fost utilizat anterior doar în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru sprijinirea Marii Britanii și a Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste, fără plată anticipată și cu termene extinse de rambursare.

De la începutul invaziei ruse, Ucraina a primit ajutor militar american în valoare de 61,4 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Pentagonului din 2 decembrie. Ulterior, SUA au anunțat un nou pachet de sprijin militar în valoare de aproape 1 miliard de dolari, ce include muniții pentru HIMARS, drone, echipamente și componente pentru reparații și modernizarea tehnicii de luptă. În plus, pe 10 decembrie, SUA au oferit un împrumut de 20 de miliarde de dolari Ucrainei, finanțat prin activele rusești înghețate.

Totodată, Ucraina își propune să obțină de la partenerii occidentali suma de 126 de miliarde de dolari pentru continuarea războiului în 2025, o valoare semnificativ mai mare față de angajamentele asumate la summitul NATO din Washington, unde s-a stabilit un minim de 43,3 miliarde de dolari.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat anterior că sprijinul occidental nu acoperă nevoile complete ale armatei ucrainene. De cealaltă parte, președintele ales al SUA, Donald Trump, a indicat intenția de a reduce sprijinul oferit Kievului, transferând această responsabilitate către statele Uniunii Europene.