Cheltuielile au depășit veniturile. Curtea de Conturi a auditat executarea BASS

Ieri, 24 mai, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat Raportul auditului asupra rapoartelor financiare al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2021.

„Misiunea de audit a avut ca scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că Raportul Guvernului nu conține denaturări semnificative, cauzate de fraudă sau eroare, cu emiterea unei opinii.” se arată într-un comunicat de presă al CCRM.

Potrivit informațiilor, probele de audit au fost colectate în cadrul Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS). De asemenea, unele informații vor fi solicitate de la Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Inspecția Socială, Ministerul Sănătății, Agenția Servicii Publice, Instituțiile medico-sanitare publice.

Astfel, au fost auditate veniturile din contribuții și cele din transferuri de la bugetul de stat care au însumat mai mult de 27 miliarde lei. Totodată, în anul 2021 a avut loc comasarea la nivel de angajator a contribuțiilor de asigurări sociale datorate. Astfel, contribuțiile de asigurări sociale de stat care dețin cota maximă din totalul veniturilor au însumat 16,2 miliarde lei ceea ce constituie 59,5%. De asemenea, acestea au fost în creștere cu 1,9 miliarde lei mai mult, comparativ cu anul precedent.

Auditul mai arată că ritmul de creștere a cheltuielilor (139,4%) în perioada anilor 2018-2021 a depășit ritmul creșterii veniturilor proprii (124,4 %) cu 15 puncte procentuale, ceea ce a determinat solicitarea mijloacelor financiare necesare acoperirii deficitului. Astfel, transferurile cu destinație generală, s-au majorat de 2,5 ori în ultimii patru ani. Acestea au fost cauzate de insuficiența veniturilor proprii și utilizate pentru acoperirea cheltuielilor.

De asemenea, în perioada lunilor noiembrie-decembrie 2021, CNAS a fost nevoită să contracteze 2 împrumuturi de la bugetul de stat, în sumă totală de 800 milioane de lei, care au fost restituite până la sfârșitul anului de gestiune.

Astfel, majoritatea surselor financiare au fost utilizate pentru acordarea prestațiilor sociale în sumă de 26,7 miliarde lei, care au avut o pondere de peste 98% din totalul cheltuielilor.

În ceea ce privește datoriile, începând cu anul 2021, au fost elaborate modificări ale normelor de evidență a datoriilor, astfel acestea au fost reflectate ca datorii pe termen lung, la conturile extra-bilanțiere.

Totodată, soldurile inițiale ale datoriilor pe termen scurt, nu au fost ajustate, estimate de audit la circa 60,3 mil. lei. Indemnizațiile de maternitate, la partea de datorii, au fost supraevaluate cu 2,9 milioane de lei, determinate de corectările efectuate de agenții economici și nereflectate în evidență de către CNAS.

Cu referire la procesul de suspendare a plății pensiei unor angajați din aviația civilă, în cazul reangajării în funcții cu condiții speciale de muncă, se denotă că acesta este ambiguu, ceea ce a determinat cheltuieli nejustificate în unele cazuri în sumă de 50 mii lei.

Cu privire la evaluarea procesului sistemic de stabilire și acordare a indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă, se relevă că sunt implicate mai multe entități. Insuficiența activităților de control intern la stabilirea indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă atât din cadrul CNAS cât și din cadrul instituțiilor medicale, a afectat indicatorii de executare BASS.

Cu referire la stabilirea și plata indemnizațiilor lunare pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani se constată că aceasta s-a efectuat regulamentar. Totodată, indemnizațiile pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani și 2 luni, nu sunt raportate distinct.

O altă constatare de audit se referă la procesul de acordare, verificare și plată a ajutorului social și a ajutorului pentru perioada rece a anului. La acest aspect se denotă că, în anul 2021, au fost restituite 17 % din sumele achitate necuvenit în perioada anilor 2015-2021, fiind constatat un indice scăzut de restituire, determinând astfel cheltuieli nejustificate de peste 9,3 mil. lei.

Pe parcursul auditului, a fost evaluată o componentă semnificativă din punct de vedere calitativ și anume, remunerare muncii în cadrul CNAS.

Auditul arată că CNAS este afectată de lipsa cadrelor. De asemenea, fluxul de angajați este destul de ridicat din cauza necorespunderii remunerării cu responsabilitățile pe care le au angajații.

Anual activitatea CNAS se suplimentează cu noi procese, noi prestații și noi responsabilități. Astfel, volumul de lucru, responsabilitatea, intensitatea crescândă, contingentul specific de cetățeni deserviți, corelat cu remunerarea eforturilor depuse, nu contribuie la menținerea și atragerea specialiștilor, iar la concursurile de angajare nu sunt candidați. La finele anului 2021, în cadrul CNAS se denotă un deficit de cadre de 20%, iar rata fluctuației personalului pe parcursul anului a fost de 9%.

În concluzie, Curtea de Conturi menționează că, Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul financiar de raportare aplicabil.

#BASS #audit #CNAS #Curtea de Conturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.