Sânge, bombe, refugiați! Krasnoselski, în frisoane că NATO ar putea livra armament Republicii Moldova

25 Mai 2022, 10:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mai 2022, 10:35 // Actual //  bani.md

Liderul separatist, Vadim Krasnoselski, se arată îngrijorat că NATO ar putea livra echipament militar în Moldova. Declarația a fost făcută la un post de televiziune din stânga Nistrului, iar oficialul de la Tiraspol a menționat că astfel se vor crea „garanții pentru a menține pacea”.

Afirmațiile au fost făcute în contextul în care șefa diplomației britanice spunea anterior că statele NATO ar trebui să ofere suport Moldovei în domeniul apărării. Conform lui Krasnoselski, asemenea discuții „nu inspiră optimism”, scrie realitatea.md.

„Discuțiile despre înarmarea unui stat vecin nu inspiră optimism în ceea ce privește pacea în regiune. În opinia mea, ar trebui să ne gândim nu la înarmare, ci la dezarmare, la anumite garanții pentru menținerea păcii”, a spus liderul separatist.

Acesta oferit drept exemplu războiul care s-a produs în 2008 în Georgia, menționând că  motivul conflictului militar a fost faptul că ex-președintele Mihail Saakașvili a recurs la asemenea pas.

Sâmbătă, ministra de Externe a Marii Britanii, Liz Truss, a declarat că ar vrea „să vădă Moldova echipată la standardele NATO. Aceasta este o discuție pe care o avem cu aliații noștri”. Drept urmare, șeful adjunct al diplomației ruse, Andrei Rudenko, se declara surprins „nu atât de declarațiile Marii Britanii, cât de posibila reacție a Chișinăului”, punctând că la Kremlin se vor monitoriza reacțiile Chișinăului la aceste declarații. În același timp, MAEIE de la Chișinău a conchis că „cooperarea noastră cu NATO se desfășoară în cadrul Parteneriatului pentru Pace, principalul instrument al acestei cooperări fiind Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP). Unul din elementele centrale ale acestui parteneriat ține de importanța respectării principiului neutralității constituționale a țării noastre de toți actorii vizați”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!