Carnea noastră de porc hrănește bugetul, dar tot importurile au parte de tratament VIP fără taxe

26 Mart. 2025, 09:57
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Mart. 2025, 09:57 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova se apropie de independența alimentară în sectorul cărnii de porc. În anul 2024 gradul de autosuficiență a ajuns la 92,1%, potrivit datelor oficiale ale Biroului Național de Statistică. Consumul de carne de porc pe cap de locuitor a depășit pragul de 32 kg, semnalând o preferință constantă și profund înrădăcinată în obiceiurile alimentare ale populației.

Într-un context regional tot mai complex, producătorii locali au reușit să își consolideze capacitățile de producție, sprijinindu-se, în special, pe fermele industriale. Acestea asigură aproximativ 72% din volumul total de carne comercializată – peste 175.000 de tone în perioada 2019-2024 – restul provenind din ferme mici și gospodării individuale.

Datele analizate arată investiții de peste 762 milioane lei în mijloace fixe și 206 milioane lei în animale de prăsilă în ultimii cinci ani. Totuși, sprijinul statului a fost sub așteptări – doar 67,9 milioane lei în subvenții în aceeași perioadă, în contrast cu contribuțiile semnificative la buget: peste 1,2 miliarde lei în impozite și taxe și 138 milioane lei în contribuții sociale și medicale.

„Am investit în tehnologii moderne, am dezvoltat infrastructura și am crescut standardele, dar sprijinul guvernamental rămâne modest. Este vital ca fermierii locali să fie susținuți real, nu doar în discursuri”, susține un reprezentant al producătorilor.

Sectorul porcinelor este un consumator major de cereale, achiziționând peste 704 mii tone între 2019 și 2024. Această interdependență între creșterea animalelor și sectorul cerealier contribuie semnificativ la dezvoltarea lanțului agroindustrial local.

„Avem nevoie de un sector de creștere a porcinelor puternic pentru ca producătorii de cereale să aibă piață. Suntem conectați. Dacă pică unul, se prăbușește întreg lanțul”, avertizează un fermier din regiunea de nord.

În 2024, peste 780 de persoane activau direct în sectorul industrializat al creșterii porcilor. Conform datelor, forța de muncă a crescut constant, contribuind la dinamizarea regiunilor rurale. Investițiile în personal calificat, echipamente și modernizarea fermelor au permis dezvoltarea continuă a acestui sector.

Deși importurile de carne de porc au scăzut față de anii precedenți, ele rămân semnificative – peste 41 milioane kg în perioada 2019–2024 – afectând competitivitatea producătorilor locali, mai ales în sectorul procesării.

„Cerem ferm excluderea oricărei intenții de majorare a cotelor de import. Piețele externe au acces ușor la noi, în timp ce fermierii moldoveni sunt lăsați să lupte singuri. Este nevoie de politici ferme pentru a proteja producătorii autohtoni și securitatea alimentară”, se menționează într-o adresare publică a asociațiilor de profil.

Într-un peisaj economic volatil, fermierii moldoveni au arătat că pot asigura carnea de porc necesară pieței interne. Ceea ce le lipsește este un parteneriat solid cu statul, nu doar prin reglementări și taxe, ci și prin sprijin concret – politici comerciale echitabile, granturi și acces la finanțare ieftină.

„Producătorii locali nu cer privilegii, ci doar condiții echitabile. Securitatea alimentară se face acasă, nu din importuri fără taxe”, au conchis reprezentanții sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Feb. 2026, 09:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Feb. 2026, 09:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!