Cașu: O companie din Franța cu sediul într-un cămin de la Buiucani va gestiona spațiile comerciale de la aeroport

În urma alungării lui Plahotniuc din țară, un nou „investitor strategic” din Franța, cu sediul într-o cameră de cămin în Buiucani preia controlul asupra spațiilor comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău (AIC). Cu toate acestea, semnele de întrebare apar în legătură cu transparența și autenticitatea acestui investitor, având în vedere istoricul controversat al statului în gestionarea proiectelor similare.

În trecut, sub conducerea lui Plahotniuc, primarul suspendat Dorin Chiștoacă a fost afectat de un penal fabricat de justiția capturată, în legătură cu un „investitor” strategic pentru proiectul parcărilor cu plată în oraș. Acesta a avut sediul într-o garsonieră din Viena și a fost denunțat de comentatorul politic Ilian Cașu drept un pseudo-investitor.

Acum, cu Plahotniuc alungat din țară, un alt „investitor solid” din Franța preia controlul asupra spațiilor comerciale de la AIC. Cu toate acestea, acesta se află sub scrutiniu, având sediul într-o cameră de cămin pe strada Coca din Buiucani, într-un contrast izbitor față de „investitorul” cu parcările din Viena.

Comentatorul se întreabă acum cum va proceda justiția statului necapturat în cazul acestui nou „investitor” cu origini modeste. Oricare ar fi rezultatul, este evident că transparența și verificările riguroase sunt esențiale pentru a asigura că interesul public și integritatea proiectelor vor fi păstrate în gestionarea spațiilor comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău.

Anterior, Agenția Proprietății Publice anunța că scoate la licitație spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău, care anterior erau gestionate de către condamnatul Ilan Șor implicat în frauda bancară.

Prețul chiriei metrului pătrat pornește de la 15 euro și ajunge la 80 de euro/lună, în funcție de spațiu și amplasare. Iar potrtivit caietului de sarcini, Aeroportul Chișinău va preda spațiile în perioada 12 – 22 martie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.