Cât gaz va cumpăra Energocom de pe platforma unică de achiziție a gazelor din UE

Energocom SA a solicitat oferte de cumpărare pe Platforma unică de achiziție gaze a UE volume de 5.000 MWh/lunar, în total 60.000 MWh (echivalentul a 5,6 milioane metri cubi de gaz), acesta fiind volumul minim admis de platformă, cu scopul de a testa funcționarea acesteia. Prețurile primite la solicitarea Energocom cu livrare la punctul de livrare virtual din Republica Moldova se bazează pe cotația TTF.

Energocom spune că va căuta în continuare cele mai bune opțiuni pentru a achiziționa gaze naturale la momentul oportun și la cele mai competitive prețuri pentru consumatorii din Republica Moldova.

Companiile energetice din bloc și alte țări participante – Ucraina, Moldova, Georgia și statele din Balcanii de Vest – au depus până săptămâna trecută oferte de 11,6 miliarde de metri cubi (bcm) pe platforma AggregateEU, în timp ce oferta furnizorilor ce au participat la prima rundă a fost de 13,4 miliarde metri cubi.

Consumul anual de gaze al Republicii Moldova este de 1,2 miliarde metri cubi, iar cei mai mari consumatori sunt populația și întreprinderile termoenergetice din Chișinău și Bălți.

În emisiunea de marți de la RLive, ministrul Energiei, Victor Parlicov spunea că tariful la gaz pentru populație va fi între 10 și 20 de lei față de 29,27 de lei metrul cub cât este în prezent. „Republica Moldova așteaptă cel mai bun preț pentru a achiziționa gaz pentru sezonul de încălzire”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #gaz #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.