Cât gaz va cumpăra Energocom de pe platforma unică de achiziție a gazelor din UE

Energocom SA a solicitat oferte de cumpărare pe Platforma unică de achiziție gaze a UE volume de 5.000 MWh/lunar, în total 60.000 MWh (echivalentul a 5,6 milioane metri cubi de gaz), acesta fiind volumul minim admis de platformă, cu scopul de a testa funcționarea acesteia. Prețurile primite la solicitarea Energocom cu livrare la punctul de livrare virtual din Republica Moldova se bazează pe cotația TTF.

Energocom spune că va căuta în continuare cele mai bune opțiuni pentru a achiziționa gaze naturale la momentul oportun și la cele mai competitive prețuri pentru consumatorii din Republica Moldova.

Companiile energetice din bloc și alte țări participante – Ucraina, Moldova, Georgia și statele din Balcanii de Vest – au depus până săptămâna trecută oferte de 11,6 miliarde de metri cubi (bcm) pe platforma AggregateEU, în timp ce oferta furnizorilor ce au participat la prima rundă a fost de 13,4 miliarde metri cubi.

Consumul anual de gaze al Republicii Moldova este de 1,2 miliarde metri cubi, iar cei mai mari consumatori sunt populația și întreprinderile termoenergetice din Chișinău și Bălți.

În emisiunea de marți de la RLive, ministrul Energiei, Victor Parlicov spunea că tariful la gaz pentru populație va fi între 10 și 20 de lei față de 29,27 de lei metrul cub cât este în prezent. „Republica Moldova așteaptă cel mai bun preț pentru a achiziționa gaz pentru sezonul de încălzire”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #gaz #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2024, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic nivel de producție a laptelui din ultimele șapte decenii și jumătate, arată analiza expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentată vineri, 16 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de IDIS „Viitorul”.

„Asistăm la un proces de dispariție a producției de lapte în gospodăriile populației. Fermele de bovine încep să își revină, dar nu pot compensa ritmul accelerat cu care moldovenii renunță la vacile de lapte. În consecință, Moldova a devenit dependentă de importuri”, a declarat Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de economist, producția de lapte a scăzut de la: 1,5 milioane tone în 1990, la 232,9 mii tone în 2024, adică nivelul anilor 1950. Această scădere reflectă, în principal, retragerea gospodăriilor casnice din activitatea de creștere a vacilor, în timp ce fermele specializate reușesc doar parțial să compenseze pierderile.

Numărul total de vaci pentru lapte s-a redus de la 453 mii capete în 1985, la 63,1 mii capete în 2025, dintre care doar 10,5 mii se află în ferme, restul în gospodăriile individuale.

În 2024, 45% din valoarea pieței lactatelor este formată din produse de import, în creștere față de 18% în 2015. Dacă în acel an, din totalul de 2,6 miliarde lei, doar 500 milioane reprezentau importuri, în 2024 s-a ajuns la 5,7 miliarde lei, dintre care 2,5 miliarde lei – importuri, iar 3,2 miliarde lei – produse locale.

„Mai mult de jumătate din banii pe care îi cheltuim pe lactate se duc pe produse din import, dacă includem și adaosurile comerciale”, susține Veaceslav Ioniță.

Comparativ cu 2015, importurile de produse lactate au crescut de peste cinci ori în 2015: 26,9 milioane USD, în 2024: 141,3 milioane USD. Iar defalcările la 86,5 mil. USD – unt, brânzeturi și cașcaval, 31 mil. USD – lapte și smântână, 23,7 mil. USD – iaurt, chefir și alte produse fermentate
Peste 54% din aceste produse provin din Ucraina, restul din Polonia, Germania, Belarus, Italia și alte țări.

Consumul de cașcaval a crescut de la 0,4 kg/persoană/an în 2000, la 6,1 kg/persoană/an în 2024.
Totuși, Republica Moldova consumă cel mai puțin cașcaval pe cap de locuitor din Europa, unde media UE este de 20 kg/an/persoană.

În 2024, din cele 14,7 mii tone de cașcaval consumate, doar 3 mii tone au fost produse local, restul – importate.

„Avem o creștere rapidă a consumului de produse lactate, dar în loc ca această cerere să fie satisfăcută de producția locală, este acoperită aproape exclusiv din importuri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.