Câți bani au făcut băncile de top din Republica Moldova în 2021

În 2021 profitul net al băncilor moldovenești a fost de 2,3 miliarde de lei, în creștere cu 803 milioane (+53,5%), față de 2020, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Totodată, 2 miliarde de lei (86,8% din total) au revenit la patru bănci: maib, Moldindconbank, Victoriabank și OTP Bank. Alte 303,4 milioane de lei din totalul profitului a fost obținut de celelalte 7 bănci.

Zece din cele 11 bănci cu profit în 2021 și-au majorat înasările față de 2020, iar o bancă a înregistrat profit în acest an, față de pierderile înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut.

Cel mai mare profit, anul trecut, l-a avut maib – 721,7 milioane de lei (în 2020 – 523,8 mil. de lei), Moldindconbank – 712 mil. de lei (432,2 mil. de lei), Victoriabank – 295 mil. de lei (236 mil.) și OTP Bank – 272 mil. de lei (143,5 mil. de lei). Acestea sunt urmate de ProCreditBank – 85,8 mil. de lei (în ianuarie-decembrie 2020 – 40 mil. de lei), FinComBank – 75,3 mil. de lei (56,7 mil. de lei), Energbank – 51,9 mil. de lei (44,4 mil. de lei), Eximbank – 27,09 milioane lei (pentru aceeași perioadă din 2020 – pierderi de 26,3 mil. de lei), BCR Chișinău – 24,4 mil. de lei (23,74 mil. de profit), EuroCreditBank – 20,3 mil. de lei (14,07 mil. de lei) și Comertbank cu un profit de 18,4 mil. de lei (13,09 mil. de lei).

#crestere #bănci #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.