Câți bani au făcut băncile de top din Republica Moldova în 2021

În 2021 profitul net al băncilor moldovenești a fost de 2,3 miliarde de lei, în creștere cu 803 milioane (+53,5%), față de 2020, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Totodată, 2 miliarde de lei (86,8% din total) au revenit la patru bănci: maib, Moldindconbank, Victoriabank și OTP Bank. Alte 303,4 milioane de lei din totalul profitului a fost obținut de celelalte 7 bănci.

Zece din cele 11 bănci cu profit în 2021 și-au majorat înasările față de 2020, iar o bancă a înregistrat profit în acest an, față de pierderile înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut.

Cel mai mare profit, anul trecut, l-a avut maib – 721,7 milioane de lei (în 2020 – 523,8 mil. de lei), Moldindconbank – 712 mil. de lei (432,2 mil. de lei), Victoriabank – 295 mil. de lei (236 mil.) și OTP Bank – 272 mil. de lei (143,5 mil. de lei). Acestea sunt urmate de ProCreditBank – 85,8 mil. de lei (în ianuarie-decembrie 2020 – 40 mil. de lei), FinComBank – 75,3 mil. de lei (56,7 mil. de lei), Energbank – 51,9 mil. de lei (44,4 mil. de lei), Eximbank – 27,09 milioane lei (pentru aceeași perioadă din 2020 – pierderi de 26,3 mil. de lei), BCR Chișinău – 24,4 mil. de lei (23,74 mil. de profit), EuroCreditBank – 20,3 mil. de lei (14,07 mil. de lei) și Comertbank cu un profit de 18,4 mil. de lei (13,09 mil. de lei).

#crestere #bănci #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat luni că grupul ungar MOL va plăti între 900 de milioane de euro și un miliard de euro pentru achiziționarea unei participații de 56% în compania petrolieră sârbă NIS, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat Blic TV, Vučić a respins cifrele apărute în presă potrivit cărora tranzacția ar fi evaluată la 1,7–2,5 miliarde de euro, calificându-le drept „absurde”. „Participația de 56% este evaluată între 900 milioane euro și un miliard de euro. Am pregătit banii, am pregătit două miliarde de euro pentru a o achita, sau chiar plătim mai mult de atât”, a spus președintele sârb.

Referindu-se la relațiile cu Rusia, Vučić a menționat că Serbia menține legături bune cu Moscova, dar a evitat să ofere detalii despre motivele pentru care partea rusă nu a acceptat oferta Serbiei de a prelua participația în NIS. „Este ușor să-mi explic, dar nu trebuie să vă explic dumneavoastră deoarece aș pune în pericol interesele Serbiei… Nu putem să-i numim prietenoși”, a adăugat șeful statului.

Recent, compania ungară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord prin care MOL va achiziționa participația de 56,15% deținută de Gazprom în NIS. Tranzacția include și majorarea cu 5% a participației statului sârb în NIS, ceea ce ar consolida drepturile de decizie ale Serbiei în companie, a anunțat ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. Acordul urmează să fie supus aprobării Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.

Statul sârb deține în prezent 29,9% din acțiunile NIS, iar restul pachetului era controlat de companii rusești care trebuie să-și vândă participațiile în contextul sancțiunilor americane impuse NIS. Gazprom Neft și Gazprom dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiuni.

NIS este cea mai mare companie petrolieră din Serbia și deține singura rafinărie din țară, situată în Pancevo, lângă Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în regiune, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România.