PIB-ul Moldovei a crescut cu 2,4% în 2025, dar comerțul și imobiliarele au tras economia în jos

11 Mart. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Mart. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova a crescut cu 2,4% în anul 2025 față de anul precedent și a ajuns la 353,5 miliarde de lei în prețuri curente anunță Biroul Național de Statistică.

Datele arată că trimestrul IV 2025 a fost unul mai dinamic, economia a crescut cu 3,6% față de aceeași perioadă din 2024, după ce în prima parte a anului evoluția a fost mai modestă.

Creșterea economică din ultimul trimestru al anului a fost alimentată în special de câteva sectoare-cheie. Cel mai puternic avans a fost înregistrat în sectorul informațiilor și comunicațiilor, unde valoarea adăugată brută a crescut cu 33,6% și a contribuit cu 2,1 puncte procentuale la creșterea PIB. Sectorul are o pondere de 9,7% în economie, confirmând rolul tot mai important al industriei IT.

Un impuls  a venit și din agricultură, unde valoarea adăugată brută a crescut cu 23% și a contribuit cu 1,3 puncte procentuale la creșterea economică.

Creșteri au fost înregistrate și în: industria prelucrătoare, unde producția a crescut cu 14,2%, construcții, cu un avans de 5,6%, învățământ, cu o creștere de 7,6%, administrație publică și apărare, cu 7%.

Nu toate sectoarele au evoluat pozitiv. Unele domenii importante au tras economia în jos. Cea mai mare contribuție negativă a venit din sectorul imobiliar, unde activitatea s-a redus cu 20% și a redus PIB-ul cu 1,7 puncte procentuale.

De asemenea, au fost înregistrate scăderi în: comerțul cu ridicata și cu amănuntul, unde activitatea s-a redus cu 3,2%, transport și depozitare, cu o scădere de 6,4%, sectorul energetic, unde producția a scăzut cu 11,4%.

Din perspectiva utilizării PIB, creșterea economică a fost susținută în principal de consumul populației, care are o pondere dominantă în economie. Consumul gospodăriilor a crescut cu 2,2%, contribuind cu 1,9 puncte procentuale la avansul PIB. În același timp, investițiile (formarea brută de capital fix) au crescut cu 9,3%, generând o contribuție de 2 puncte procentuale la creșterea economică.

Exporturile au avut, de asemenea, un rol important în trimestrul IV, crescând cu 16,7%. Totuși, importurile au crescut și mai rapid, cu 14,2%, ceea ce a redus contribuția exporturilor nete și a diminuat PIB cu 8,4 puncte procentuale.

Potrivit comparațiilor internaționale prezentate de statistici, creșterea economică de 3,6% în trimestrul IV 2025 plasează Republica Moldova peste media Uniunii Europene, unde economia a avansat cu doar 1,6%.

Indicatorul este similar cu cel înregistrat în Croația (3,6%) și depășește ritmul de creștere din multe state europene, inclusiv Bulgaria (3,1%), Cehia (2,3%) sau Germania (sub 1%).

Totuși, Moldova rămâne sub nivelul unor economii din regiune precum Cipru (4,5%), Polonia (3,9%) sau Macedonia de Nord (3,8%).

Datele BNS arată că economia Moldovei a avut un început dificil de an, PIB-ul scăzând în primul trimestru cu 1,3%, dar a recuperat în a doua jumătate a anului, când creșterea economică a accelerat.

Instituțiile financiare internaționale au prognozat o creștere a economie moldovenești de 2,5% pentru anul 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Apr. 2026, 13:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Apr. 2026, 13:59 // Actual //  Ursu Victor

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă  o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!