Freelancerii au declarat venituri de 12 milioane de lei în februarie. Impozitul calculat a crescut de peste cinci ori

Freelancerii au declarat, în luna februarie, venituri de aproape 12 milioane de lei din activități independente, iar impozitul unic calculat pentru această perioadă se ridică la aproape 1,8 milioane de lei, în creștere semnificativă față de luna precedentă.

Potrivit datelor oficiale, pentru luna februarie au fost generate și expediate 1.473 de avize de plată a impozitului unic către antreprenorii independenți, acestea fiind transmise la adresele electronice indicate la înregistrarea activității. Documentele pot fi consultate și în Cabinetul personal al contribuabilului.

În total, veniturile înregistrate de antreprenorii independenți au constituit peste 11,99 milioane de lei, iar suma impozitului unic calculat – 1,79 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de 567,84% comparativ cu luna precedentă.

Aproximativ 37% dintre antreprenorii independenți au raportat tranzacții prin conturile bancare dedicate activității, sumele încasate variind între 2 lei și 360 000 de lei. Totodată, 39 de contribuabili au utilizat echipamente de casă și de control conectate la sistemul informațional „Monitorizarea electronică a vânzărilor”, iar suma totală a plăților în numerar înregistrate a fost de 353 403 lei.

Termenul limită pentru achitarea impozitului unic aferent lunii februarie este 25 martie. Plata poate fi efectuată prin intermediul platformei MPay, accesând serviciul dedicat impozitului unic pentru antreprenorii independenți.

Cota impozitului unic este de 15% pentru veniturile anuale care nu depășesc 1,2 milioane de lei și de 35% pentru partea care depășește acest plafon. Sumele colectate sunt repartizate ulterior către bugetele publice: 31,3% ajung la bugetele locale, 53,3% la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar 15,4% la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#impozit calculat #freelanceri #venit #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.