Câți bani a pierdut BNM de la schimbul valutar în anul 2022

02 Iun. 2023, 10:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
02 Iun. 2023, 10:15 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Banca Națională a Moldovei a contabilizat un profit de  2,1 miliarde de lei în anul 2022, de două ori mai mare față de anul precedent, arată raportul instituției centrale.

Dacă în 2021 profitul BNM ce urma a fi distribuit a fost de 294,3 milioane de lei, în 2022 pierderea totală a constituit 500,5 milioane de lei. Acest lucru s-a datorat alocării a 2,6 miliarde de lei pentru acoperirea pierderilor de schimb valutar din reevaluarea rezervelor valutare, în timp ce în 2021 acest indicator a constituit 778,4 milioane de lei.

În plus, alte 6,3 milioane de lei au fost alocate pentru acoperirea pierderilor din diferențele de reevaluare a metalelor prețioase. Potrivit situațiilor financiare, veniturile din dobânzi ale BNM din plasamente pe termen scurt în 2022 au crescut de aproape 19,5 ori, comparativ cu anul precedent – de la 19,3 mil. lei la 375,6 mil. lei. În același timp, veniturile din dobânzi din valori mobiliare au crescut de 3,5 ori – de la 155,4 mil. lei la 545,1 mil. lei, iar veniturile din dobânzi din credite și REPO au crescut de aproape 102 ori – de la 2,7 mil. lei la 274,6 mil. lei.

Potrivit BNM, profitul său total din tranzacții, diferențe de curs valutar și reevaluarea valorilor mobiliare în 2022 a fost de 3 miliarde 342,3 milioane de lei, față de 947,5 milioane de lei în anul precedent (de 3,5 ori mai mare). Pierderile din reevaluarea titlurilor de valoare în 2022 s-au ridicat la 21,6 milioane de lei față de un profit de 2,54 milioane de lei în anul precedent. Cheltuielile legate de deprecierea activelor financiare au scăzut cu 18% – de la 47,93 milioane de lei la 39,3 milioane de lei în cursul anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Iun. 2026, 09:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Iun. 2026, 09:41 // Actual //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” avertizează că mai multe măsuri incluse în reforma fiscală planificată pentru anul 2027 riscă să afecteze competitivitatea agriculturii moldovenești și să pună presiune suplimentară asupra exportatorilor și fermierilor.

Într-o analiză semnată de economistul Iuri Rija, sunt criticate două modificări majore: majorarea cotei TVA pentru produsele agricole de la 8% la 20% și aplicarea aceluiași regim de impozitare pentru salariați și persoanele fizice care activează în agricultură în baza unor regimuri fiscale speciale.

Potrivit autorului, majorarea TVA nu va genera venituri suplimentare semnificative la buget în cazul exporturilor agricole, deoarece acestea sunt taxate cu cota zero. În schimb, exportatorii vor fi obligați să blocheze sume mai mari de bani în TVA până la rambursarea acestuia de către stat.

„La o cotă de 20%, suma imobilizată este de două ori și jumătate mai mare decât la 8%. Problema afectează direct lichiditatea companiilor și capacitatea acestora de a cumpăra marfă de la fermieri în sezon”, se arată în analiză.

Asociația susține că exportatorii ajung astfel să finanțeze indirect statul din resurse proprii sau din credite bancare, suportând costuri suplimentare cu dobânzile.

Un alt efect negativ este anticipat asupra fermierilor mici care nu sunt plătitori de TVA. Aceștia achită deja TVA de 20% pentru motorină, semințe și îngrășăminte, fără posibilitatea de a recupera aceste costuri, care ulterior se reflectă în prețul producției agricole.

Analiza avertizează și asupra riscului amplificării inflației. Potrivit calculelor prezentate, dacă majorarea TVA la produsele alimentare se va transfera integral în prețuri, impactul direct asupra inflației ar putea fi cuprins între două și patru puncte procentuale, peste efectele deja generate de scumpirea energiei, carburanților și fertilizanților.

Autorul invocă și experiența României, unde majorarea TVA la alimente cu doar două puncte procentuale, de la 9% la 11%, a fost urmată de accelerarea inflației alimentare și de creșteri de prețuri peste nivelul justificat de modificarea fiscală.

Totodată, economistul critică noul sistem de impozitare progresivă propus pentru persoanele fizice, care prevede o cotă de 7% pentru veniturile de până la un milion de lei anual și 15% pentru partea care depășește acest prag.

Potrivit lui Iuri Rija, aplicarea acelorași reguli pentru salariați și pentru persoanele care desfășoară activități agricole este inechitabilă, deoarece în cazul agricultorilor și achizitorilor de produse agricole veniturile reprezintă în mare parte rulaje din care sunt acoperite cheltuieli operaționale, nu profit net.

Analiza oferă exemplul unui achizitor de produse horticole cu un rulaj anual de 1,2 milioane de lei. În actualul sistem fiscal acesta plătește aproximativ 72 de mii de lei impozit anual, iar după reformă suma ar putea crește la 100 de mii de lei, ceea ce înseamnă o majorare a poverii fiscale cu aproape 39%.

În opinia Asociației „Agrocereale”, asemenea măsuri riscă să reducă volumele de achiziții, să diminueze competitivitatea exporturilor agricole și să afecteze veniturile fermierilor.

Organizația solicită menținerea cotei reduse de TVA de 8% pentru produsele agricole, păstrarea facilităților fiscale pentru tehnica agricolă și menținerea unui regim distinct de impozitare pentru persoanele fizice care activează în domeniul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!