Schemă de corupție în cadrul a 38 de cauze penale: Ce se întâmplă cu terenurile de la Ghidighici

Mai bine de 20 de percheziții s-au desfășurat în această dimineață, 22 martie, în birourile și la domiciliile a opt bănuiți într-o schemă de corupție cu terenuri din comuna Ghidighici. Potrivit Centrului Național Anticorupție, schema era pusă în aplicare de mai multe persoane publice din cadrul Primăriei Ghidighici, precum și din cadrul altor autorități, transmite IPN.

Schema de corupție este cercetată în cadrul a 38 de cauze penale, conexate într-o procedură. Principalii figuranți sunt suspectați de acte de corupere, manifestate prin legalizarea, contra cost, a unor construcții din raza comunei Ghidighici. Potrivit probelor acumulate, arhitectul-șef ar fi fost persoana care ar fi gestionat această rețea, formată din funcționari din cadrul altor autorități. În schimbul unor remunerări ilicite, acesta ar fi asigurat perfectarea actelor permisive pentru construcția sau recepția finală a unor lucrări, pentru eliberarea și urgentarea certificatelor de urbanism, a autorizațiilor de construcție, a avizelor necesare, precum și pentru repartizarea unor terenuri sau schimbarea statutului acestora.

Din materialele cauzei rezultă, că arhitectul-șef ar fi pretins bani pentru serviciile sale, susținând că ar avea influență asupra membrilor Comisiei pentru urbanism și dezvoltare rurală și asupra consilierilor locali. În același timp, în procesul de pregătire a pachetelor de documente, ar fi fost implicați diriginți de șantiere, proiectanți, responsabili tehnici, angajați ai oficiului cadastral teritorial Chişinău, dar și agenți economici.

Potrivit CNA, patru persoane au fost escortate pentru audieri, urmând să fie reținute pentru 72 de ore. Dacă vor fi găsite vinovate, acestea riscă până la 10 ani de detenție, amendă penală și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pentru o anumită perioadă.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața chiriilor și a bunurilor date în folosință generează venituri de ordinul miliardelor în Republica Moldova. În 2025, persoanele fizice au obținut 4,75 miliarde de lei din transmiterea în folosință a proprietăților imobiliare și mobiliare, în creștere cu 18,4% față de anul precedent, arată datele fiscului.

În 2024, veniturile raportate din această categorie se ridicau la aproximativ 4,01 miliarde de lei. În numai un an, suma a crescut cu aproape 739 de milioane de lei, până la 4,748 miliarde de lei.

Raportat la întregul an, suma din 2025 echivalează cu o medie de aproximativ 396 de milioane de lei pe lună sau circa 13 milioane de lei pe zi. Calculul reprezintă însă doar o medie statistică or, veniturile nu sunt distribuite uniform pe parcursul anului.

Datele vin în contextul în care Fiscul constată o creștere generală a veniturilor persoanelor fizice. În 2025, plățile efectuate în beneficiul acestora au însumat 144,8 miliarde de lei, cu 15,8 miliarde mai mult decât în anul precedent, iar impozitul pe venit reținut la sursă a ajuns la 11,6 miliarde de lei.

Proprietățile reprezintă o sursă de venit și pentru contribuabilii cu câștiguri de peste un milion de lei. Datele SFS arată că 710 persoane din această categorie au raportat aproximativ 1,69 miliarde de lei din darea în folosință a proprietăților.

Creșterea veniturilor declarate din proprietăți coincide și cu intensificarea atenției Fiscului asupra pieței chiriilor. Potrivit datelor publicate separat de SFS, în primele șapte luni ale anului 2026 au fost identificate sute de persoane care ofereau bunuri imobile în locațiune fără înregistrarea contractelor la autoritatea fiscală.

Pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și dau în chirie proprietăți altor persoane fizice, legislația prevede achitarea unui impozit pe venit de 7% din valoarea lunară a contractului. Obligația fiscală vizează inclusiv veniturile obținute din închirierea proprietăților prin intermediul platformelor de rezervări.