CCRM a auditat bunurile Republicii Moldova din Ucraina. „Situație alarmantă”

În contextul efectuării unei vizite de documentare, în perioada 1-3 iulie auditorii Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) au examinat mai multe obiective, amplasate în Ucraina, parte a proprietății publice a Republicii Moldova.

În orașul Odessa, auditorii au examinat starea edificiului Consulatului Republicii Moldova, care se află în gestiunea Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, precum și a construcțiilor Sanatoriului „Moldova”. Examinarea a dezvăluit starea deplorabilă a clădirilor și situație incertă privind dreptul de proprietate în cazul sanatoriului.

În localitatea Zatoka, auditorii au examinat starea unor obiective, aflate în gestiunea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC). Într-o stare deplorabilă se află Baza de odihnă „Bugaz”, aflată în evidența contabilă a Universității de Stat din Moldova, care este exploatată de către persoane neidentificate.

O altă bază de odihnă funcțională, gestionată anterior de Universitatea Tehnică din Moldova, „Politeh”, la moment „Admiral”, a fost recunoscută de autoritatea locală drept proprietate privată, urmare a reconstrucției capitale a acesteia de către arendator.

În aceiași localitate, auditorii au examinat starea Bazei de odihnă „Selecția”, care se află încă în evidența contabilă a Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp ,,Selecția”. În 2002 Institutului a dat în arendă baza de odihnă unui cetățean al Ucrainei pe un termen de 10 ani. Arendașul nu a respectat prevederile contractuale și, fără a coordona cu Institutul, a demolat 36 de căsuțe de lemn și a construit bunuri imobile capitale cu 2 nivele.

A fost pierdut, practic, și patrimoniul aflat în gestiunea Ministerului Justiției (MJ), Baza de odihnă ,,Mecita” din localitatea Zatoka. MJ nu a asigurat înregistrarea în conformitate cu legislația Ucrainei a clădirilor bazei de odihnă ca proprietate a Republicii Moldova în gestiunea Î.S. ,,Brănești”. În perioada 2018-2019 Î.S. ,,Brănești” nu a efectuat inventarierea bunurilor și nu a întreprins măsuri de asigurare a integrității clădirilor. Lipsa controlului asupra patrimoniului aflat peste hotarele țării a condiționat demolarea neautorizată a clădirilor bazei de odihnă.

Auditorii Curții de Conturi au examinat, de asemenea, starea unor obiective, proprietate publică a Republicii Moldova, situate în localitatea Serhiivka. Câteva baze sunt funcționale, dar necesită unele investiții, cum ar fi Baza de odihnă ”Medic-2 ”, gestionată de USMF „Nicolae Testemiţanu”, Baza de odihnă ”Parus”, gestionată de Î.S. „Urbanproiect”, Baza de instruire „Sergheevca”, gestionată anterior de I.P. Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport, Baza de odihnă ”Automobilist”, gestionată de Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” și Baza de odihnă ”Sveazist”, Î.S. ’’Posta Moldovei”. Situația privind drepturile de proprietatea în cazul unora dintre obiective este incertă.

De asemenea, au fost examinate obiectivele din localitatea Serhiivka, aflate în gestiunea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale: Centrul de reabilitare pentru copii „Sergheevca”, Centrul de reabilitare a invalizilor şi pensionarilor „Victoria”, care sunt funcționale.

Nu funcționează Baza de odihnă „Dacia”, gestionată de USM, amplasată în localitatea Prymorsk, nefiind clarificată situația privind drepturile de proprietate asupra acesteia.

Documentarea la fața locului a dezvăluit o situație alarmantă privind gestionarea proprietății publice, aflat peste hotarele Republicii Moldova, de către instituțiile statului. Potrivit constatărilor, majoritatea obiectivelor sunt în stare deplorabilă, avariată, iar unele au fost ocupate abuziv sau se află în litigii. În unele situații, imobilul a fost demolat și nu poate fi identificat.

Menționăm că, vizita se încadrează în programul de activitate al instituției și răspunde așteptărilor Parlamentului Republicii Moldova, care a solicitat instituției supreme de audit din țară să auditeze situația privind proprietatea publică a Republicii Moldova, situată pe teritoriul Ucrainei. Obiectivul a fost inclus în planul de audit al misiunilor obligatorii ale Curții de Conturi și va fi abordat, de asemenea, pe larg, în cadrul unui viitor audit de performanță.

#Proprietățile Moldovei #CCRM #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.