Cea mai mare problemă cu care se confruntă omenirea. 87% dintre europeni așteaptă măsuri ferme de la UE

Europenii cred că schimbările climatice sunt problema cea mai gravă cu care se confruntă lumea în prezent, potrivit unui Eurobarometru publicat luni.

Astfel, 93% dintre respondenţi consideră că schimbările climatice sunt o problemă gravă, iar 78% le califică drept o problemă foarte gravă.

Atunci când li s-a cerut să spună care este problema cea mai gravă cu care ne confruntăm în prezent la scară planetară, 29% dintre respondenţi au indicat fie schimbările climatice (18%), fie deteriorarea mediului natural (7%), fie problemele de sănătate legate de poluare (4%), scrie Aleph News.

Pentru a remedia această problemă, 90% dintre europeni consideră că emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui reduse la minimum, iar celelalte tipuri de emisii ar trebui compensate astfel încât Europa să poată deveni neutră din punct de vedere al climei până în 2050.

De asemenea, 87% consideră că este important ca UE să stabilească ţinte ambiţioase în ceea ce priveşte sporirea utilizării energiei din surse regenerabile şi acelaşi procent crede că e important ca UE să acorde sprijin ţărilor pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice.

„În ciuda pandemiei şi a dificultăţilor economice cu care se confruntă europenii, susţinerea publică pentru întreprinderea de acţiuni în domeniul climei este în continuare la cote înalte. Europenii îşi dau seama de riscurile pe termen lung pe care le reprezintă criza climatică şi a biodiversităţii şi aşteaptă acţiuni concrete în acest sens din partea industriei, a guvernelor şi a Uniunii Europene. Cifrele din sondajul Eurobarometru constituie un apel la acţiune lansat politicienilor şi întreprinderilor. Pentru Comisia Europeană, ele reprezintă un stimulent suplimentar de a definitiva pachetul legislativ privind ajustarea obiectivului de reducere a emisiilor la 55%, pachet pe care îl vom prezenta spre sfârşitul lunii şi graţie căruia avem încredere că vom putea atinge obiectivele climatice pe care ni le-am propus”, a declarat vicepreşedintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans.

Sondajul arată că 64% pun în aplicare măsuri individuale pentru combaterea schimbărilor climatice şi fac în mod conştient alegeri durabile în viaţa lor de zi de zi.

La întrebarea „cine trebuie să ia măsuri pentru a combate schimbările climatice”, cetăţenii au subliniat necesitatea întreprinderii unor reforme structurale care să acompanieze acţiunile individuale şi au invocat în acest sens responsabilitatea guvernelor naţionale (63%), a întreprinderilor şi a industriei (58%) şi a UE (57%).

81% dintre respondenţi sunt de acord că energiile curate ar trebui să beneficieze de un sprijin financiar public sporit, chiar dacă acest lucru conduce la o reducere a subvenţiilor pentru combustibilii fosili. Trei sferturi din europeni (75%) consideră că investiţiile în redresarea economică ar trebui să fie direcţionate în principal către noua economie verde.

Aproape 8 din 10 europeni (78%) împărtăşesc opinia că acţiunile climatice vor fi un motor al inovării, iar graţie inovării, întreprinderile europene vor fi mai competitive. 78% sunt de părere că promovarea expertizei UE în domeniul tehnologiilor curate în relaţia cu ţările din afara UE poate contribui la crearea de noi locuri de muncă în UE.

La sondajul Eurobarometru privind schimbările climatice au participat 26.669 de cetăţeni din diferite categorii sociale şi demografice, din toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul s-a desfăşurat în perioada 15 martie – 14 aprilie 2021.

#eurobarometru #cea mai #schimbari climatice #probleme #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintel Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a decis să părăsească funcția la 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului. Plecarea sa declanșează o luptă pentru conducerea celei mai importante instituții monetare din zona euro, într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, tensiuni pe piețele financiare și incertitudini politice. În spatele deciziei sunt invocate atât calculele politice ale președintelui francez Emmanuel Macron, cât și posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial de la Davos.

Decizia a fost confirmată oficial pe 29 octombrie de Banca Centrală Europeană. Lagarde, care conduce instituția din noiembrie 2019, urma să-și încheie mandatul de opt ani în octombrie 2027. Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de selectare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără sincope.

Momentul ales pentru plecare are o semnificație politică. Franța va organiza alegeri prezidențiale în primăvara anului 2027, iar ieșirea anticipată a lui Lagarde permite actualilor lideri europeni să negocieze numirea viitorului președinte al BCE înainte de scrutin.

Potrivit analizelor citate de presa internațională, Emmanuel Macron ar avea astfel posibilitatea să influențeze selectarea succesorului, fără ca această responsabilitate să ajungă în mâinile viitorului președinte francez. Scenariul este considerat relevant în contextul posibilității unei victorii a extremei drepte, reprezentate de Marine Le Pen. Deși Franța nu dispune individual de drept de veto asupra numirii, poziția Parisului are o influență politică semnificativă în negocierile europene.

O altă explicație vehiculată pentru plecarea anticipată este posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care găzduiește reuniunea anuală de la Davos, unde se întâlnesc lideri politici, bancheri, investitori și reprezentanți ai marilor companii tehnologice.

Reuters a relatat că Forumul Economic Mondial ar putea decide numirea sa încă din noiembrie, ceea ce i-ar permite să participe la reuniunea de la Davos din ianuarie 2027 în calitate de viitoare conducătoare a organizației. Deocamdată, însă, o asemenea numire nu a fost confirmată oficial.

Christine Lagarde a explicat că dorește să dispună de mai multă libertate pentru a se pronunța asupra unor subiecte care depășesc atribuțiile politicii monetare. Fosta directoare a Fondului Monetar Internațional a declarat că, după mai bine de două decenii în instituții financiare internaționale, consideră important să poată participa la dezbateri publice fără constrângerile impuse de funcția de președinte al BCE.

Plecarea sa deschide o competiție între mai mulți candidați cu experiență în politica monetară europeană. Printre favoriți se numără fostul guvernator al Băncii Centrale a Țărilor de Jos, Klaas Knot, și fostul guvernator al Băncii Spaniei, Pablo Hernández de Cos, care conduce în prezent Banca Reglementelor Internaționale.

Până recent, Knot era considerat unul dintre principalii favoriți, însă candidatura lui Hernández de Cos a câștigat teren. Alegerea viitorului președinte al BCE este complicată de negocierile privind distribuirea altor funcții importante în conducerea instituției, inclusiv cea de economist-șef.

Atât Franța, cât și Germania urmăresc să obțină o influență mai mare asupra deciziilor monetare europene. În acest context, desemnarea unui președinte spaniol, alături de un economist-șef francez, ar putea genera rezerve la Berlin, în timp ce Parisul încearcă să-și mențină reprezentarea în conducerea instituțiilor europene.

Potrivit informațiilor publicate de presa internațională, liderii europeni ar putea încerca să ajungă la un acord privind aceste numiri până la reuniunea Consiliului European din decembrie.