Ce avere are guvernatorul de peste Prut, Mugur Isărescu

07 Iul. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Iul. 2024, 10:39 // Actual //  bani.md

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi-a publicat declaraţia de avere aferentă anului 2023 în care arată, printre altele, că are investiţii de 647.000 de RON în 6.000 de titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor şi a dechis mai multe depozite bancare, precum 600.000 RON şi 140.000 de lei la BCR, 450.000 RON la UniCredit.

Venitul anual încasat de cel mai longeviv şef de bancă centrală din lume a fost în 2023 de 1,08 milioane RON (90.000 de lei lunar/18.000 euro), iar veniturile din pensie, de 322.000 de lei, se arată în declaraţia de avere publicată recent pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

Spre comparaţie, în 2022, guvernatorul BNR a avut un venit anual de 1,02 milioane de lei şi 237.600 de lei din pensie. Isărescu avea investiţii de 1,7 milioane de lei în 16.000 de titluri de stat, ceea ce înseamnă că probabil o parte din aceste titluri de stat a ajuns la scadenţă, sau au fost vândute prin Bursa de Valori Bucureşti dacă sunt Fidelis, în contextul în care numărul a scăzut la 6.000 anul trecut. Guvernatorul a redirecţionat sumele şi în depozite bancare.

În declaraţie de avere la depozite bancare deschise în lei în anul 2023 se menţionează: 140.000 de lei la BCR, 450.000 de lei la UniCredit, alte două depozite de 600.000 de lei fiecare la BCR, 100.000 de lei la BCR.

Isărescu a preluat conducerea Băncii Naţionale a României în 1990, la mai puţin de un an după prăbuşirea regimului comunist, şi a fost în funcţie timp de peste trei decenii, cu excepţia unei perioade de un an în care a fost prim-ministru în 1999 şi 2000.

În vârstă de 74 de ani, Isărescu are sprijinul celor mai mari partide din parlament pentru a rămâne în funcţie pentru încăun mandat. În ultimii ani, marcaţi de pandemie, inflaţie ridicată şi invadarea Ucrainiei de către Rusia, leul a fost una dintre cele mai stabile monede din regiune. Această stabilitate a cursului i-a ajutat pe foarte mulţi români, atât persoane fizice, cât şi companii.

Colecţia de bijuterii a Guvernatorului se ridică la aproximativ 112.000 de euro, colecţia numismatică la 88.000 de euro, tablourile şi icoanele la circa 30.000 de euro. Guvernatorul are un autoturism Eagle din 1993 şi o şalupă din 2004.

Săptămâna trecută BNR a redus dobânda cheie pentru prima oară din 2021 încoace, la 6,75% de la 7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Aug. 2026, 15:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
24 Aug. 2026, 15:33 // Actual //  Grîu Tatiana

Fitch Ratings a reconfirmat ratingul Republicii Moldova la nivelul „B+”, cu perspectivă stabilă, însă și-a redus semnificativ prognoza privind creșterea economică pentru 2026. Agenția estimează acum o creștere a PIB-ului de doar 1,7%, față de 2,9% cât anticipa anterior.

Potrivit Fitch, ratingul „B+” este susținut de nivelul moderat al datoriei publice, sprijinul financiar extern și stabilitatea macroeconomică menținută de Moldova în ultimii ani. În același timp, economia rămâne vulnerabilă din cauza riscurilor geopolitice, a războiului din Ucraina, a conflictului nerezolvat din regiunea transnistreană, dar și a deficitului mare de cont curent și a datoriei externe în creștere.

Agenția evidențiază sprijinul financiar acordat Moldovei în contextul parcursului european. Țara a accesat până acum 488,5 milioane de euro din Facilitatea de Reformă și Creștere, în valoare totală de 1,9 miliarde de euro. Până la sfârșitul acestui an sunt așteptate alte 191,5 milioane de euro. Fitch mai notează că Moldova a îndeplinit aproximativ 93% dintre obiectivele de reformă stabilite pentru 2025.

Totuși, agenția atrage atenția că ritmul reformelor ar putea fi afectat de capacitatea administrativă și tehnică a instituțiilor. În mai 2026, Moldova a convenit cu FMI un Instrument de coordonare a politicilor pentru 36 de luni, despre care Fitch spune că ar trebui să susțină în continuare procesul de reformare.

Una dintre principalele vulnerabilități rămâne deficitul extern. În 2025, deficitul de cont curent a ajuns la 19,7% din PIB, al doilea cel mai mare nivel în rândul statelor suverane evaluate de Fitch. Pentru perioada 2026-2028, agenția estimează un deficit mediu de 18,2% din PIB. În același timp, datoria externă netă ar urma să crească până la 28,5% din PIB în 2028.

Și inflația rămâne o problemă. Prețurile mai mari la energia importată au împins inflația peste limita superioară a intervalului țintit de BNM în prima jumătate a anului. Fitch estimează că inflația va avea o medie de 6,2% în perioada 2026-2028.

Revizuirea prognozei economice vine după un început de an slab. În primul trimestru din 2026, economia Moldovei a crescut cu doar 0,5% în termeni anuali, iar față de trimestrul precedent a înregistrat o scădere de 1,2%. Construcțiile și sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor au avut scăderi importante. Fitch consideră că inflația ridicată, care afectează consumul intern, dar și riscurile privind cererea externă, în special din UE, vor ține economia sub presiune.

Pentru anii 2027-2028, însă, agenția este mai optimistă și anticipează o accelerare treptată a economiei, până la aproximativ 3,8%, susținută de investițiile publice, fondurile europene și creșterea salariilor reale.

În ceea ce privește finanțele publice, deficitul bugetar este estimat la 5,7% din PIB în 2026, urmând să scadă treptat până la 3,8% din PIB în 2028. Datoria publică, care era de 38,1% din PIB la sfârșitul lui 2025, ar putea ajunge la 43,3% din PIB în 2028, dar va rămâne sub media de 54,8% estimată pentru țările cu rating „B”.

Fitch mai notează progresele Moldovei în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Țara a deschis două dintre cele șase clustere de negociere, însă capacitatea administrativă și legarea formală a procesului de aderare al Moldovei de cel al Ucrainei ar putea pune presiune pe obiectivul de aderare în perioada 2028-2030.

Pentru o eventuală îmbunătățire a ratingului, Fitch indică reducerea riscurilor geopolitice și externe, diminuarea deficitului de cont curent, creșterea investițiilor străine și îmbunătățirea perspectivelor de creștere economică, cu menținerea stabilității macroeconomice.