Ce avere are guvernatorul de peste Prut, Mugur Isărescu

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi-a publicat declaraţia de avere aferentă anului 2023 în care arată, printre altele, că are investiţii de 647.000 de RON în 6.000 de titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor şi a dechis mai multe depozite bancare, precum 600.000 RON şi 140.000 de lei la BCR, 450.000 RON la UniCredit.

Venitul anual încasat de cel mai longeviv şef de bancă centrală din lume a fost în 2023 de 1,08 milioane RON (90.000 de lei lunar/18.000 euro), iar veniturile din pensie, de 322.000 de lei, se arată în declaraţia de avere publicată recent pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

Spre comparaţie, în 2022, guvernatorul BNR a avut un venit anual de 1,02 milioane de lei şi 237.600 de lei din pensie. Isărescu avea investiţii de 1,7 milioane de lei în 16.000 de titluri de stat, ceea ce înseamnă că probabil o parte din aceste titluri de stat a ajuns la scadenţă, sau au fost vândute prin Bursa de Valori Bucureşti dacă sunt Fidelis, în contextul în care numărul a scăzut la 6.000 anul trecut. Guvernatorul a redirecţionat sumele şi în depozite bancare.

În declaraţie de avere la depozite bancare deschise în lei în anul 2023 se menţionează: 140.000 de lei la BCR, 450.000 de lei la UniCredit, alte două depozite de 600.000 de lei fiecare la BCR, 100.000 de lei la BCR.

Isărescu a preluat conducerea Băncii Naţionale a României în 1990, la mai puţin de un an după prăbuşirea regimului comunist, şi a fost în funcţie timp de peste trei decenii, cu excepţia unei perioade de un an în care a fost prim-ministru în 1999 şi 2000.

În vârstă de 74 de ani, Isărescu are sprijinul celor mai mari partide din parlament pentru a rămâne în funcţie pentru încăun mandat. În ultimii ani, marcaţi de pandemie, inflaţie ridicată şi invadarea Ucrainiei de către Rusia, leul a fost una dintre cele mai stabile monede din regiune. Această stabilitate a cursului i-a ajutat pe foarte mulţi români, atât persoane fizice, cât şi companii.

Colecţia de bijuterii a Guvernatorului se ridică la aproximativ 112.000 de euro, colecţia numismatică la 88.000 de euro, tablourile şi icoanele la circa 30.000 de euro. Guvernatorul are un autoturism Eagle din 1993 şi o şalupă din 2004.

Săptămâna trecută BNR a redus dobânda cheie pentru prima oară din 2021 încoace, la 6,75% de la 7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Isărescu #avere #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tunel feroviar uriaș urmează să fie săpat prin Munții Alpi pentru a lega direct Franța și Italia, proiectul fiind considerat cel mai ambițios de acest tip din Europa. Viitorul tunel, cu o lungime de 57,5 kilometri, va conecta orașele Lyon și Torino și va deveni, la finalizare, cel mai lung tunel feroviar din lume, depășind Tunelul Gotthard din Elveția.

Construcția face parte din proiectul liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon și are drept scop reducerea semnificativă a timpului de călătorie dintre cele două orașe. În prezent, drumul cu trenul durează aproape patru ore și presupune traversarea pasului Mont Cenis, la altitudini de circa 1.300 de metri, unde sunt necesare mai multe locomotive pentru a tracta garniturile prin tunelul Fréjus, considerat depășit din punct de vedere al standardelor de siguranță. Noul tunel va permite trenurilor să circule direct prin masivul montan, reducând durata călătoriei cu aproximativ două ore.

Cunoscut sub denumirea de Tunelul de bază Mont d’Ambin, acesta va avea puncte de acces în Valea Susei, în regiunea Piemont, și în Maurienne, în Savoia. Proiectul va facilita și transportul de marfă, permițând trenurilor să transporte încărcături mai grele și să circule cu o viteză medie de aproximativ 100 km/h între cele două țări.

Autoritățile estimează că noua infrastructură va contribui la reducerea poluării, prin scăderea traficului aerian și rutier, în special a transportului de mărfuri realizat cu camioane. Trenul ar urma să devină principala opțiune pentru deplasările dintre Franța și Italia pe acest coridor.

Lucrările sunt extrem de complexe, întrucât tunelul va avea, în cea mai adâncă secțiune, peste 2.200 de metri de munte deasupra sa. Potrivit coordonatorilor proiectului, traseul traversează nu mai puțin de 14 tipuri diferite de teren, de la sol afânat pe partea franceză până la formațiuni de roci variate pe teritoriul Italiei.

Costul total al liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon, cu o lungime de aproximativ 270 de kilometri, este estimat la 25 de miliarde de euro, tunelul de sub Alpi reprezentând cea mai mare parte a investiției. Franța și Italia au ajuns la un acord pentru realizarea proiectului în 2016, iar în prezent toate tunelurile de acces sunt finalizate. Tunelul internațional, considerat cea mai dificilă etapă, este în construcție, iar finalizarea sa este preconizată pentru anul 2033.