Ce avere are guvernatorul de peste Prut, Mugur Isărescu

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi-a publicat declaraţia de avere aferentă anului 2023 în care arată, printre altele, că are investiţii de 647.000 de RON în 6.000 de titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor şi a dechis mai multe depozite bancare, precum 600.000 RON şi 140.000 de lei la BCR, 450.000 RON la UniCredit.

Venitul anual încasat de cel mai longeviv şef de bancă centrală din lume a fost în 2023 de 1,08 milioane RON (90.000 de lei lunar/18.000 euro), iar veniturile din pensie, de 322.000 de lei, se arată în declaraţia de avere publicată recent pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

Spre comparaţie, în 2022, guvernatorul BNR a avut un venit anual de 1,02 milioane de lei şi 237.600 de lei din pensie. Isărescu avea investiţii de 1,7 milioane de lei în 16.000 de titluri de stat, ceea ce înseamnă că probabil o parte din aceste titluri de stat a ajuns la scadenţă, sau au fost vândute prin Bursa de Valori Bucureşti dacă sunt Fidelis, în contextul în care numărul a scăzut la 6.000 anul trecut. Guvernatorul a redirecţionat sumele şi în depozite bancare.

În declaraţie de avere la depozite bancare deschise în lei în anul 2023 se menţionează: 140.000 de lei la BCR, 450.000 de lei la UniCredit, alte două depozite de 600.000 de lei fiecare la BCR, 100.000 de lei la BCR.

Isărescu a preluat conducerea Băncii Naţionale a României în 1990, la mai puţin de un an după prăbuşirea regimului comunist, şi a fost în funcţie timp de peste trei decenii, cu excepţia unei perioade de un an în care a fost prim-ministru în 1999 şi 2000.

În vârstă de 74 de ani, Isărescu are sprijinul celor mai mari partide din parlament pentru a rămâne în funcţie pentru încăun mandat. În ultimii ani, marcaţi de pandemie, inflaţie ridicată şi invadarea Ucrainiei de către Rusia, leul a fost una dintre cele mai stabile monede din regiune. Această stabilitate a cursului i-a ajutat pe foarte mulţi români, atât persoane fizice, cât şi companii.

Colecţia de bijuterii a Guvernatorului se ridică la aproximativ 112.000 de euro, colecţia numismatică la 88.000 de euro, tablourile şi icoanele la circa 30.000 de euro. Guvernatorul are un autoturism Eagle din 1993 şi o şalupă din 2004.

Săptămâna trecută BNR a redus dobânda cheie pentru prima oară din 2021 încoace, la 6,75% de la 7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Isărescu #avere #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat aproximativ 77 000 de tone de cărbune în perioada 1 ianuarie–18 octombrie 2026, cu 19% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, confirmă scăderea puternică a livrărilor în ultimele luni, după ce mai mulți comercianți au semnalat că au depozitele goale înaintea sezonului rece.

„Am observat și niște îngrijorări că, în ultimele trei luni, importurile de cărbune au scăzut dramatic. Este adevărat: în luna iulie au fost importate aproximativ 4 700 de tone, în luna august – aproximativ 1 500 de tone, iar în luna septembrie – 126–130 de tone”, a declarat Dorin Junghietu.

Ministrul a explicat că piața cărbunelui din Republica Moldova nu este reglementată, iar companiile importă în funcție de cerere. O parte din combustibil ajunge în țară pe calea ferată sau cu barjele, prin porturile de la Dunăre.

Potrivit lui Junghietu, transportul pe Marea Neagră a fost afectat de războiul din Ucraina și de atacurile din regiune. Oficialul a indicat aceste dificultăți drept unul dintre posibilii factori care au contribuit la reducerea aprovizionării.

O altă cauză posibilă este cererea de cărbune pentru producerea energiei electrice în alte state. Ministrul susține că seceta și reducerea producției hidroenergetice au determinat unele țări europene să utilizeze mai intens centralele pe cărbune, ceea ce poate influența cantitățile disponibile pentru export.

Cele mai mari volume importate în Republica Moldova au venit din România, Turcia și Ucraina. Potrivit informațiilor prezentate de ministru, au fost înregistrate și livrări din Kazahstan, Elveția și Federația Rusă.

Din cantitatea totală, aproximativ 63 000 de tone au fost de antracit, un tip de cărbune cu putere calorifică ridicată. Alte circa 9 400 de tone, reprezentând aproximativ 12% din importuri, au fost de huilă bituminoasă, iar restul au constituit alte tipuri de cărbune.

Junghietu a menționat Polonia, Turcia și Serbia printre piețele pe care companiile ar putea căuta surse alternative de aprovizionare. Importurile din Australia, Vietnam sau Canada sunt, de asemenea, o opțiune, însă ar presupune costuri de transport mai mari.

Declarațiile vin după ce mai mulți comercianți au semnalat lipsa cărbunelui înaintea sezonului rece. La un depozit din apropierea Chișinăului, ultima aprovizionare avusese loc în iunie, iar reprezentanții companiei spuneau că primesc solicitări de la cumpărători fără să aibă marfă disponibilă.

#import de cărbune