Ce le-a cerut Maia Sandu greilor lumii la forumul bogaților

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat joi, 19 ianuarie, într-un interviu acordat agenţiei Reuters la Forumul Economic Mondial de la Davos, că le-a cerut aliaților sisteme defensive antiaeriene.
Solicitarea a fost făcută în contextul războiului din Ucraina și al eforturilor Rusiei de a destabiliza Republica Moldova.

”Am cerut sisteme de supraveghere şi de apărare aeriană. Înţelegem că Ucraina este prioritară şi trebuie să le primească, dar sperăm să primim şi noi ceva”, a spus Maia Sandu.

Ea a adăugat că Republica Moldova are nevoie de asemenea de un ajutor financiar extern anul acesta care să fie cel puţin la nivelul celui din 2022, adică cel puţin 600 de milioane de euro, pentru a-şi proteja populaţia în faţa inflaţiei.

Maia Sandu a menţionat că Republica Moldova şi-a crescut bugetul apărării, iar guvernul de la Chişinău are discuţii despre sistemele de apărare antiaeriană atât cu Uniunea Europeană, cât şi, pe bază bilaterală, cu aliaţii săi.

Chişinăul a acuzat Moscova că încearcă să-şi folosească influenţa asupra separatiştilor rusofoni din Transnistria pentru a destabiliza Republica Moldova. Aceste eforturi de destabilizare au eşuat până în prezent, a apreciat Maia Sandu în interviul pentru Reuters, adăugând că niciuna dintre părţi nu doreşte un conflict.
”Rusia a încercat să mobilizeze grupurile corupte din Republica Moldova şi partidele proruse, cu obiectivul de a da jos guvernul, parlamentul şi preşedinţia, iar aceasta (eşecul lor – n.red.) nu înseamnă că au renunţat, dar deocamdată am reuşit să menţinem stabilitatea”, a mai afirmat Maia Sandu.
După declanşarea invaziei ruse în Ucraina, guvernul de la Chişinău a încercat să-şi diminueze dependenţa faţă de gazul rusesc, aceasta şi în contextul în care compania rusă Gazprom a redus livrările către Republica Moldova şi are dispute cu Chişinăul asupra facturilor restante.

”La ora actuală, malul drept (al Nistrului – n.red.) primeşte gaz de pe piaţă, în timp ce gazul de la Gazprom este folosit în regiunea Transnistria, aşadar putem spune că (Republica) Moldova se eliberează în sfârşit de dependenţa faţă de gazul rusesc”, a explicat preşedinta Maia Sandu.

Admiţând că aceste gaze venite din alte surse sunt mai scumpe decât cele furnizate de Gazprom, ea a insistat că ţara sa şi-a securizat aprovizionarea cu gaz iarna aceasta şi va încerca să încheie contracte pe termen lung cu furnizorii de gaze care să înlocuiască gazul de la Gazprom.

Pe de altă parte, în ce priveşte integrarea europeană a Republicii Moldova după ce aceasta a primit anul trecut statutul de ţară candidată la UE, Maia Sandu s-a arătat încrezătoare că ţara sa va realiza schimbările necesare în vederea aderării, inclusiv o reformă a justiţiei pentru a combate corupţia.
”Integrarea în UE este cel mai important proiect în ţară şi singura noastră şansă de a supravieţui ca democraţie în această perioadă complicată şi în această regiune complicată”, a conchis ea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sicitare #Davos #maia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova a decis să demonstreze că viitorul transportului feroviar există și că, uneori, începe cu o plimbare de probă până la Sîngera. Întreprinderea, care încearcă să se redreseze după ani de pierderi și datorii de peste 1,4 miliarde de lei, a testat vineri, 13 noiembrie, o nouă rută feroviară Strășeni–Chișinău–Revaca–Sîngera. La bordul trenului diesel modernizat s-au aflat inclusiv vicepremierul Vladimir Bolea și directorul CFM, Serghei Cotelinic, semn că evenimentul a fost unul important, chiar dacă deocamdată vorbim doar despre o cursă de testare.

Potrivit comunicatului oficial, trenul a fost pregătit de specialiștii Depoului Chișinău, iar noua conexiune ar urma să le ofere locuitorilor din localitățile de pe traseu o alternativă la transportul rutier. Cu alte cuvinte, CFM vrea să-i convingă pe moldoveni că trenul nu este doar un mijloc de transport din amintirile copilăriei, ci poate deveni o opțiune pentru deplasările zilnice la serviciu sau la studii.

Marea atracție a proiectului este legătura cu Aeroportul din Chișinău. Există însă un mic detaliu: trenul nu va ajunge chiar la terminal. Pasagerii vor coborî la Revaca, de unde vor continua călătoria cu transport rutier până la aeroport. Așadar, cine visează să coboare din vagon direct la ghișeul de check-in va mai avea nevoie de puțină răbdare și de încă un mijloc de transport.

Autoritățile promit că această combinație dintre tren și transportul rutier va permite evitarea ambuteiajelor și reducerea timpului de deplasare. În plus, în apropierea stațiilor urmează să fie amenajate parcări, astfel încât pasagerii să poată veni cu automobilul personal pentru a-l lăsa acolo și a continua călătoria cu trenul. Practic, pentru a circula mai puțin cu mașina, unii călători vor trebui mai întâi să ajungă cu mașina la gară.

Dar orice început feroviar vine și cu un sacrificiu. Pentru lansarea noii conexiuni, CFM intenționează să scoată din circulație trenul diesel Chișinău–Ungheni. Compania invocă numărul redus de pasageri și costurile ridicate de exploatare. Astfel, în timp ce locuitorii din Strășeni și Sîngera ar putea primi o nouă opțiune de transport, pasagerii de pe ruta Ungheni–Chișinău riscă să rămână fără cursa existentă. Un tren apare în grafic, altul dispare.

Experimentul vine într-un moment în care CFM încearcă să-și reconstruiască imaginea și finanțele. Compania a raportat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei pentru primele nouă luni ale anului 2026, după pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025.

Totuși, în spatele revenirii pe profit se află datorii de aproximativ 1,45 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate anterior în Parlament. Din acestea, peste un miliard de lei reprezintă obligații externe, aproape 249 de milioane de lei sunt datorii față de bugetul public, iar alte 186 de milioane de lei constituie datorii comerciale.

Prin urmare, rezultatul pozitiv din primele nouă luni reprezintă doar aproximativ 1,6% din valoarea acestor obligații. Altfel spus, CFM a reușit să pună locomotiva redresării în mișcare, dar vagoanele datoriilor rămân extrem de grele.

Deocamdată, întreprinderea nu a anunțat data lansării curselor regulate pe noul traseu, frecvența acestora, durata călătoriei sau prețul biletelor. Prin urmare, pasagerii mai au de așteptat până vor afla dacă alternativa feroviară va fi într-adevăr mai rapidă și mai avantajoasă decât transportul rutier.

Cert este că, după ani de probleme financiare, CFM încearcă să pună din nou transportul de pasageri pe șine. Iar dacă experimentul va reuși, poate că într-o bună zi moldovenii vor putea ajunge cu trenul până la aeroport, nu doar în apropierea lui. Până atunci, important este ca trenul spre Sîngera să nu rămână doar o frumoasă excursie oficială.