Riscurile văzute de Banca Națională a Moldovei în anul 2022

Efectele negative ale pandemiei de COVID-19 declanșate la începutul anului 2020 sunt resimțite în majoritatea sferelor economiei. În pofida faptului că pe parcursul anului 2021 anumiți indicatori ai sectorului bancar au înregistrat o dinamică pozitivă, persistă în continuare riscul unor efecte adverse.

În aceste circumstanțe, Banca Națională a Moldovei pentru asigurarea stabilității sectorului bancar a definit prioritățile în materie de supraveghere pe baza unei evaluări a principalelor riscuri și vulnerabilități, ca urmare a analizei activității băncilor și a evoluției pandemiei, dar și ținând cont de necesitatea asigurării că sectorul bancar dispune de un cadru de administrare riguros pentru a face față provocărilor la care este expus în permanență.

Astfel, pe parcursul anului 2022, procesul de supraveghere bancară se va axa în mod prioritar pe următoarele domenii:

1. Riscul de credit

2. Guvernanța internă, managementul riscului și procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP)

3. Procesul de evaluare a adecvării lichidității interne (ILAAP)

4. Riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC)

5. Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

6. Riscurile asociate utilizării sistemelor de plăți

Pe parcursul anului 2022, Banca Națională va continua procesul de supraveghere în scopul reducerii riscurilor asociate funcționării sistemelor de plăți, în acest sens, concentrându-și eforturile asupra următoarelor aspecte: analiza interacțiunii prestatorilor de servicii de plată cu entitățile terțe implicate în prestarea serviciilor de plată (centrele de procesare, prestatorii de servicii de plată licențiați în străinătate etc.); verificarea respectării obligațiilor asumate de către prestatori în procesul de prestare a serviciilor de plată; examinarea situațiilor neprevăzute, a operațiunilor neautorizate (fraude) cu utilizarea instrumentelor de plată, a datelor acestora și a sistemelor automatizate de deservire la distanță; evaluarea gradului de digitalizare a serviciilor de plată, inclusiv ponderea ordinelor de plată inițiate în mod electronic de către clienți, precum și conformarea cu limitele tarifelor stabilite de Banca Națională; monitorizarea implementării de către prestatorii de servicii de plată a produselor și serviciilor noi; examinarea și soluționarea reclamațiilor aferente utilizării serviciilor și instrumentelor de plată, inclusiv prin prisma condițiilor de transparență și informare a clienților, respectarea obligațiilor asumate de prestatori în raport cu aceștia.

#riscuri #credit #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz, a comentat în termeni duri deplasarea oficialilor moldoveni, inclusiv a ministrului Energiei, Victor Parlicov, la Gazprom. Tofilat susține că această acțiune reprezintă o capcană și o umilință pentru Republica Moldova, subliniind discrepanțele între discursul autorităților și acțiunile acestora pe tema gazelor.

„Luni de zile ni s-a spus despre «depolitizarea subiectului gazelor», că «am scăpat de dependența de gazele rusești», iar acum ministrul merge la Gazprom. Foarte «consecvent»!”, a declarat Tofilat. În opinia sa, această deplasare este inutilă și nu adresează problemele fundamentale ale sectorului energetic.

Tofilat a punctat trei subiecte majore discutate cu Gazprom, care ar fi fost evitate dacă autoritățile ar fi luat măsuri eficiente în prealabil.

Livrarea gazelor către regiunea transnistreană: Tofilat subliniază că deciziile referitoare la livrarea gazului în regiunea transnistreană sunt deja luate la Kremlin și că nu există nicio necesitate reală de a negocia cu Gazprom, având în vedere că aceștia nu vor lua decizii importante. El sugerează că în loc să discute cu Gazprom, autoritățile moldovenești ar trebui să planifice o reintegrare a regiunii și să fie pregătite pentru o eventuală criză energetică.
Datoria la gaz: Tofilat adaugă că datoria de 720 milioane de dolari către Gazprom este nejustificată, iar auditul internațional a confirmat acest lucru. Deși autoritățile moldovenești ar fi trebuit să ajungă la un acord amiabil sau să meargă în instanță pentru a rezolva disputa, Tofilat susține că Guvernul a preferat să negocieze direct cu Gazprom, o abordare care, în opinia sa, nu face decât să amâne rezolvarea situației.
Aprobarea Consiliului de Administrație al Moldovagaz: Tofilat consideră că blocajul în numirea unui nou Consiliu de Administrație la Moldovagaz ar putea fi depășit doar prin instituirea unui management extern, pentru a forța Gazprom să accepte schimbările necesare. El a menționat că proiectul de lege pentru a rezolva această problemă nu a fost încă înregistrat, iar în acest context, Gazprom refuză să numească un nou Consiliu de Administrație.