Germania a închis 3 dintre ultimele 6 centrale nucleare pe care le mai avea. Statul renunță complet la energia nucleară

Germania a închis 3 dintre cele 6 centrale nucleare care i-au mai rămas, încercând să-și ducă până la capăt planul de renunțare la energia nucleară și de a se concentra pe cea regenerabilă, transmite Reuters.

Guvernul german a decis să accelereze procesul de renunțare la energie nucleară, ca urmare a celui mai grav accident nuclear de la dezastrul de la Cernobîl din 1986 – Fukushima, când în 2011 un cutremur și un tsunami au distrus centrala nucleară aflată pe coasta Japoniei.

Reactoarele Brokdorf, Grohnde și Gundremmingen C, operate de E.ON și RWE, s-au închis vineri, după 35 de ani de funcționare.

Ultimele trei centrale nucleare – Isar 2, Emsland și Neckarwestheim II – vor fi scoase din circuit până la sfârșitul lui 2022.

Preussen Elektra, filiala E.ON care a operat centralele Brokdorf și Grohnde, a transmis sâmbătă că cele două au fost închise cu puțin timp înainte de miezul nopții, vineri. RWE a declarat că centrala Gundremmingen C a oprit generarea de energie vineri seara.

Directorul general al PreussenElektra, Guido Knott, i-a mulțumit personalului pentru angajamentul la siguranță: „Am contribuit decisiv la furnizarea energiei electrice sigure, prietenoasă cu mediul și de încredere în Germania timp de decenii”.

Încetarea folosirii unei surse de energie văzută de unii ca fiind curată și ieftină este un pas ireversibil pentru cea mai mare economie a Europei, în contextul în care se confruntă cu ținte climatice ambițioase și prețurile ridicate la energie.

Cele șase centrale nucleare au contribuit cu aproximativ 12% din producția de electricitate în Germania în 2021, potrivit datelor preliminare. Partea de energie regenerabilă a fost de aproape 41%, cărbunele generând puțin sub 28% iar gazul în jur de 15%.

Germania își propune să ajungă la furnizarea a 80% din cererea de energie folosind surse regenerabile, până în 2030, prin extinderea infrastructurii eoliene și solare.

Guvernul Japoniei a mapat marți un plan pentru vărsarea în mare a apei contaminate din centrala nucleară avariată de la Fukushima, intenție ce provoacă mânia Chinei și a Coreei de Sud.

Comisia Europeană a iniţiat un proiect prin care unele centrale nucleare precum și unele care utilizează gazele naturale drept combustibil să fie considerate proiecte verzi, dacă îndeplinesc anumite condiţii, scrie Reuters.

#centrale nucleare #Energie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.