Ce se întâmplă dacă Putin moare: Constituția Rusiei nu spune, dar există o procedură specială

De mai multă vreme, mulți observatori și analiști au speculat că o boală fatală îl afectează pe Vladimir Putin. Dar în ultimele luni, povestea s-a transformat într-un bulgăre de zăpadă, iar moartea liderului de la Kremlin a ajuns astăzi în Rusia să fie mai importantă ”când” decât ”dacă”. Constituția Rusiei nu prevede această situație, dar procedura este similară cu aceea a demisiei.
Opoziția din Rusia tinde să creadă că, dacă Putin pleacă, regimul său de la Kremlin va părăsi puterea odată cu el și ar exista șansa pentru o ”nouă perestroika”, potrivit Moscow Times.

Oricum, există incertitudinea profundă cu privire la ce – și cine – va urma la putere. Constituția Rusiei nu specifică ce se întâmplă dacă președintele moare în timpul mandatului, menționând doar posibilitatea unor ”motive de sănătate”, care înseamnă că președintele nu-și mai poate exercita atribuțiile postului.

În situația actuală, întrebarea pregătirii este esențială: plecarea lui Putin va fi bruscă și neașteptată sau el va avea un timp, pentru a-și desemna un succesor?

Dacă un succesor este cunoscut dinainte, elitele vor avea mai puțin spațiu de manevră. Cu cât există mai mult timp, cu atât transferul de putere va fi mai ușor de gestionat. Dacă sprijinul pentru Putin rămâne stabil, el și succesorul său vor avea la dispoziție un capital politic considerabil, ceea ce am numi ”ideologia Putinismului”.

Până acum, aceasta a asigurat un regim stabil. Totuși, dacă Putin părăsește postul de președinte brusc și fără să fi avut timp să pregătească un succesor, totul devine mult mai imprevizibil.

Multe ar depinde de factori de dincolo de controlul lui Putin, iar rolul elitei ar fi mult mai semnificativ.

Potrivit constituției, prim-ministrul devine președinte interimar în cazul în care președintele nu mai este capabil să-și exercite atribuțiile. Însă, puterile președintelui interimar sunt limitate: nu poate dizolva Duma de Stat (Parlamentul Rusiei), nu poate solicita un referendum sau nu poate propune revizuiri ale constituției.
Cu toate meritele sale, este puțin probabil ca Putin să-l considere pe actualul prim-ministru Mihail Mișustin drept succesorul său. El nu este suficient de apropiat de Putin. Chiar dacă mâine i se întâmplă ceva lui Putin și Mișustin devine președinte interimar, asta nu îl face candidatul favorit pentru a câștiga alegerile prezidențiale ulterioare.

Procedura constituțională exactă în cazul decesului președintelui este aceea că Consiliul Federației are la dispoziție 14 zile pentru a convoca alegeri prezidențiale. Dacă Consiliul Federației nu convoacă alegeri la timp, această atribuție revine Comisiei Electorale Centrale.

#constitutie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie