Ce se întâmplă dacă Putin moare: Constituția Rusiei nu spune, dar există o procedură specială

De mai multă vreme, mulți observatori și analiști au speculat că o boală fatală îl afectează pe Vladimir Putin. Dar în ultimele luni, povestea s-a transformat într-un bulgăre de zăpadă, iar moartea liderului de la Kremlin a ajuns astăzi în Rusia să fie mai importantă ”când” decât ”dacă”. Constituția Rusiei nu prevede această situație, dar procedura este similară cu aceea a demisiei.
Opoziția din Rusia tinde să creadă că, dacă Putin pleacă, regimul său de la Kremlin va părăsi puterea odată cu el și ar exista șansa pentru o ”nouă perestroika”, potrivit Moscow Times.

Oricum, există incertitudinea profundă cu privire la ce – și cine – va urma la putere. Constituția Rusiei nu specifică ce se întâmplă dacă președintele moare în timpul mandatului, menționând doar posibilitatea unor ”motive de sănătate”, care înseamnă că președintele nu-și mai poate exercita atribuțiile postului.

În situația actuală, întrebarea pregătirii este esențială: plecarea lui Putin va fi bruscă și neașteptată sau el va avea un timp, pentru a-și desemna un succesor?

Dacă un succesor este cunoscut dinainte, elitele vor avea mai puțin spațiu de manevră. Cu cât există mai mult timp, cu atât transferul de putere va fi mai ușor de gestionat. Dacă sprijinul pentru Putin rămâne stabil, el și succesorul său vor avea la dispoziție un capital politic considerabil, ceea ce am numi ”ideologia Putinismului”.

Până acum, aceasta a asigurat un regim stabil. Totuși, dacă Putin părăsește postul de președinte brusc și fără să fi avut timp să pregătească un succesor, totul devine mult mai imprevizibil.

Multe ar depinde de factori de dincolo de controlul lui Putin, iar rolul elitei ar fi mult mai semnificativ.

Potrivit constituției, prim-ministrul devine președinte interimar în cazul în care președintele nu mai este capabil să-și exercite atribuțiile. Însă, puterile președintelui interimar sunt limitate: nu poate dizolva Duma de Stat (Parlamentul Rusiei), nu poate solicita un referendum sau nu poate propune revizuiri ale constituției.
Cu toate meritele sale, este puțin probabil ca Putin să-l considere pe actualul prim-ministru Mihail Mișustin drept succesorul său. El nu este suficient de apropiat de Putin. Chiar dacă mâine i se întâmplă ceva lui Putin și Mișustin devine președinte interimar, asta nu îl face candidatul favorit pentru a câștiga alegerile prezidențiale ulterioare.

Procedura constituțională exactă în cazul decesului președintelui este aceea că Consiliul Federației are la dispoziție 14 zile pentru a convoca alegeri prezidențiale. Dacă Consiliul Federației nu convoacă alegeri la timp, această atribuție revine Comisiei Electorale Centrale.

#constitutie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, veniturile agențiilor de turism și tur-operatorilor au totalizat 5,1 miliarde lei, în creștere cu 11,2% față de anul precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Cea mai mare parte a sumelor a fost generată de călătoriile moldovenilor peste hotare – 4,8 miliarde lei (+10,9%), urmate de turismul în interiorul țării – 234,8 milioane lei (+10,5%) și de vizitele străinilor în Republica Moldova – 86,9 milioane lei (+30,7%).

Pe parcursul anului trecut, 604,1 mii de vizitatori (turiști și excursioniști) au beneficiat de serviciile agențiilor de turism și tur-operatorilor, cu 8,7% mai mult comparativ cu 2024. Dintre aceștia, 401,8 mii sunt persoane din Republica Moldova care au călătorit peste hotare (+1,2%), segment care a deținut cea mai mare pondere – 66,5% din total. Numărul străinilor care au vizitat țara prin intermediul agențiilor a ajuns la 90,5 mii (+33,8%), iar 111,8 mii de persoane au optat pentru călătorii organizate în interiorul Republicii Moldova (+22,5%).

În cazul vizitelor străinilor în țara noastră, majoritatea (95,1%) au fost excursioniști de o zi, veniți în special pentru odihnă, recreere și agrement. Cei mai mulți turiști au provenit din România (59,8% din total) și Italia (24,7%).

Călătoriile moldovenilor peste hotare au fost dominate aproape integral de vacanțele de odihnă și agrement (99,4%). Cele mai populare destinații au fost Turcia, Bulgaria, Egipt, România și Grecia. Durata medie a sejurului în străinătate s-a redus ușor, de la 6,4 zile în 2024 la 6,1 zile în 2025.

Și turismul în interiorul țării a înregistrat o creștere a numărului de participanți, însă durata medie de ședere s-a diminuat de la 11,4 la 9,6 zile. Deplasările interne au fost organizate preponderent de agențiile din municipiul Chișinău, urmate de cele din regiunile Centru și Sud. În total, în 2025 s-au înregistrat 2,7 milioane turiști-zile, cu evoluții mai accentuate pe segmentul vizitelor străinilor și al călătoriilor interne.