Prăbușire pe piața imobiliară din Chișinău! Numărul locuințelor date în exploatare s-a redus cu aproape 90%

Piața construcțiilor rezidențiale din municipiul Chișinău a înregistrat o cădere în prima jumătate a anului 2026. Doar 175 de locuințe au fost date în exploatare în perioada ianuarie–iunie, arată datele Biroului Național de Statistică.

Suprafața totală a locuințelor finalizate a constituit 24,1 mii de metri pătrați. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul total al locuințelor date în exploatare a ajuns la doar 12,6% din nivelul înregistrat în primul semestru din 2025.

BNS precizează că numărul caselor individuale date în exploatare s-a diminuat cu 87,4% față de perioada similară a anului trecut. În mediul urban au fost finalizate 86 de locuințe, iar în localitățile rurale din componența municipiului 89.

Declinul se vede și în volumul lucrărilor. În prima jumătate a anului, activitatea de construcții s-a redus cu 11,1%, iar lucrările la clădirile rezidențiale au scăzut cu 14,1%.

Situația contrastează cu numărul autorizațiilor de construire. În ianuarie–iunie au fost eliberate 458 de autorizații, cu 7,3% mai multe decât anul trecut, dintre care 399 pentru clădiri rezidențiale.

#imobil #locuinte #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După majorarea tarifelor la gazele naturale și energia termică, consumatorii din Republica Moldova trebuie să se pregătească și pentru scumpirea energiei electrice. Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a declarat, în cadrul emisiunii „Pe față” de la Moldova 1, că ajustarea tarifelor la electricitate este inevitabilă, pe fondul creșterii costurilor de producție și al scumpirilor de pe piața regională.

Potrivit șefului ANRE, gazele naturale reprezintă prima verigă a unui lanț de scumpiri care afectează întregul sector energetic. Creșterea prețului gazelor se reflectă direct în costul energiei termice, dar și în cel al energiei electrice produse de centralele de termoficare.

„Gazele naturale sunt factorul care declanșează pe lanț. Din gazele naturale se produce energie termică, iar în structura costului energiei termice 70–75%, chiar până la 80% la anumiți producători, reprezintă costul gazelor naturale”, a explicat Alexei Taran.

Acesta a precizat că centralele de termoficare produc simultan energie termică și electrică, prin cogenerare, iar scumpirea gazelor majorează automat și costul electricității generate de aceste întreprinderi.

Energia produsă de centralele de termoficare reprezintă aproximativ 15–20% din consumul anual de electricitate al Republicii Moldova. Restul necesarului este acoperit din importuri și din producția internă, inclusiv din surse regenerabile, ceea ce atenuează impactul scumpirii gazelor asupra tarifului final.

„Clar, noi asistăm acum la o creștere a unei componente majore, adică energia electrică produsă de către CET-uri. Vedem și piața regională, unde prețurile sunt deja ușor în creștere”, a declarat directorul ANRE.

Un alt factor care pune presiune asupra prețurilor este seceta hidrologică, începută în lunile iulie–august și care continuă să afecteze regiunea. Potrivit lui Taran, fenomenul este unul atipic și nu a putut fi anticipat în calculele tarifare.

„Inevitabil o să avem și această ajustare în prețul energiei electrice”, a afirmat șeful ANRE.

Întrebat dacă majorarea va fi aplicată până la sfârșitul anului sau după această perioadă, Alexei Taran a evitat să indice o dată exactă, explicând că urmează mai multe etape de reglementare.

În primul rând, ANRE trebuie să aprobe prețul energiei electrice achiziționate sau livrate de furnizorul central Energocom. Ulterior, furnizorii vor putea depune cereri de ajustare a tarifelor pentru consumatorii finali. Întreaga procedură, inclusiv consultările și transparența decizională, ar putea dura de la câteva săptămâni până la una sau două luni.

Totuși, directorul ANRE a dat asigurări că eventuala majorare a tarifelor la electricitate nu va avea aceeași amploare procentuală ca scumpirile gazelor naturale și energiei termice.

„Cert este faptul că, chiar dacă va fi o creștere la energia electrică, ea nu va fi în aceeași măsură sau în același procent cum a fost pentru gazele naturale și pentru energia termică”, a subliniat Taran.

Șeful autorității de reglementare a explicat că structura prețului energiei electrice este mai diversificată, iar evoluția diferitelor componente de aprovizionare poate diminua impactul creșterii costurilor de producție.

În prezent, consumatorii casnici din centrul și sudul Republicii Moldova, deserviți de Premier Energy, achită 3,56 lei pentru un kilowatt-oră de energie electrică, în timp ce locuitorii din nordul țării, deserviți de Furnizarea Energiei Electrice Nord (FEE Nord), plătesc 3,95 lei/kWh.