Cea mai mare ambiție a „bucătarului lui Putin”. Evgheni Prigojin este cel care pune la punct tactica armatei ruse

„Bucătarul lui Putin” vrea cu orice preț să controleze orașul Bahmut

Lupta pentru Bahmut a devenit decisivă pentru ca armta rusă să înainteze în Ucraina. În plus, pentru Prigojin viitorul orașului este foarte important. Acesta i-a criticat în repetate rânduri pe comandanții lui Vladimir Putin. De asemenea, el a subliniat că cei mai buni soldați din Rusia sunt cei ai grupului Wagner. Omul de încredere al președintelui rus a primit permisiunea să recruteze prizonierii ruși și a obținut finanțare guvernamentală generoasă după ce a promis că va captura Bahmut.

Mihail Hodorkovski, fost prizonier politic și om de afaceri rus, a spus că proprietarul PMC Wagner a fost cel care a cerut numirea generalului Serghei Surovikin la conducerea forțelor ruse din Ucraina. Hodorkovski a mai adăugat că „bucătarul lui Putin” are mai multă influență în politică față de șeful diplomației, Serghei Lavrov sau față de ministrul Apărării Serghei Șoigu.

Economistul Veaceslav Ioniță lansează un nou avertisment cu privire la modul în care autoritățile tratează subiectul recesiunii economice. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta acuză reprezentanți ai puterii și anumiți „experți de serviciu” că încearcă să manipuleze opinia publică și să nege date economice clare, doar pentru a apăra imaginea politică a guvernării.

Ioniță afirmă că Republica Moldova a intrat în recesiune în 2024, iar acest lucru este demonstrat de scăderea PIB în trei trimestre consecutive. Mai mult, el subliniază că aceasta este a treia recesiune a țării în ultimii cinci ani, un semnal evident al fragilității economiei naționale. Datele, afirmă economistul, au fost incluse și în studiul IDIS „Viitorul” – „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, finanțat de Fundația Friedrich-Ebert.

Potrivit lui Ioniță, recesiunea nu este o întâmplare, ci rezultatul unei evoluții negative continue, caracterizate prin stagnare și inflație ridicată, fenomen pe care acesta îl numește pe numele real: stagflație.

Economistul critică dur reacțiile apărute după prezentarea datelor. El spune că un „expert de cohortă propagandistică” a declarat public că recesiunea este un „FALS”, negând evidențele economice. Ioniță ironizează situația, afirmând că respectivul „propagandist” se contrazice public, având postări mai vechi în care el însuși vorbea despre recesiune: „Probabil atunci nu primise încă linie de la partid”.

În opinia sa, tentativa de a minimaliza problemele este „o încercare jalnică, primitivă și lipsită de profesionalism” și reprezintă simptomul unei culturi politice care pune propaganda înaintea analizei economice reale.

Ioniță contrastează rolul economistului cu cel al propagandistului: primul trebuie să identifice problemele și să le explice publicului, în timp ce al doilea „neagă evidențele, intimidează dezbaterile și încearcă să convingă societatea că negrul este alb”.

Economistul avertizează că ignorarea realităților economice nu doar că sabotează discuțiile serioase, dar pe termen lung subminează încrederea și capacitatea de dezvoltare a țării: „Economia nu poate fi mințită la infinit, iar costurile acestei autoamăgiri sunt plătite de întreaga societate”.