Cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa a obținut profituri record în perioada sărbătorilor de iarnă

Cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa, Ryanair, a raportat cel mai mare profit după taxe, realizat în ultimele trei luni din 2022, şi a estimat că probabil cererea va fi robustă pentru zborurile din perioada sărbătorilor pascale şi a verii din 2023, transmite Reuters.

Operatorul aerian irlandez a informat că, în perioada octombrie – decembrie 2022, al treilea trimestru al anului său financiar, a câştigat 211 milioane de euro, faţă de precedentul record de 106 milioane de euro, în ultimele trei luni din 2017. Analiştii se aşteptau la un câştig de 200 milioane de euro în perioada octombrie – decembrie 2022.

Ryanair a reiterat previziunile privind înregistrarea unui profit după taxe între 1,325 şi 1,425 miliarde de euro în anul financiar care se va încheia la 31 martie 2023. În ianuarie, Ryanair şi-a îmbunătăţit estimările la 1 – 1,2 miliarde de euro, în urma majorării cererii pentru călătorii, după ridicarea restricţiilor.

De asemenea, numărul pasagerilor transportaţi de Ryanair a atins nivelul record de 38,4 milioane în ultimele trei luni din 2022. În anul financiar care se va încheia la 31 martie 2023, compania se aşteapă să transporte 168 milioane de pasageri, mult peste precedentul nivel record, de 149 milioane, înaintea pandemiei.

Şi rivalele Wizz Air şi EasyJet au raportat rezervări semnificative în perioada verii.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sarbatori de iarna #low-cost #Ryanair #companie aeriana #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.