Chinezii nu mai cumpără smartphone-uri! Vânzările au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani

Vânzările de smartphone-uri în China au scăzut cu 13% în 2022. Potrivit informațiilor, vânzările au ajuns la cel mai semnificativ declin din ultimul deceniu, consumatorii fiind prudenţi cu cheltuielile.

Numărul total de smartphone-uri livrate în 2022 a fost de 286 milioane, faţă de 329 milioane în 2021. Datele firmei de studii de piață IDC arată că în 2022 s-a înregistrat cel mai redus volum al vânzărilor din 2013 şi prima dată când livrările anuale au fost sub pragul de 300 milioane.

Cel mai bine vândut brand a fost Vivo (cu sistem de operare Android), cu o cotă de piaţă de 18,6%. Vânzările sale totale au scăzut anul trecut cu 25,1%.

Pe locul doi a fost brandul Honor, livrările înregistrând un avans de peste 34%, deşi creşterea a pornit de la un nivel foarte scăzut.

Pe locul trei a fost Apple Inc, la egalitate cu Oppo. Vânzările Apple au scăzut anul trecut cu 4,4%, pe fondul problemelor de aprovizionare cauzate de turbulenţele de la fabrica Foxconn din Zhengzhou.

Declinul vânzărilor de smartphone în China reflectă performanţa sectorului pe plan global. În 2022, vânzările de telefoane mobile inteligente pe plan global s-au situat la 1,2 miliarde, cel mai redus nivel din 2013, şi o scădere anuală de peste 11%, conform IDC.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vanzari #smartphone #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional anticipează o încetinire accentuată a economiei Republicii Moldova în 2026, în contextul noilor șocuri energetice și al tensiunilor geopolitice. Potrivit acordului la nivel de experți privind noul program pe 36 de luni susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), creșterea economică ar urma să coboare la 1,5% în acest an, față de 2,4% în 2025.

Una dintre cele mai importante concluzii din document este accelerarea inflației. FMI estimează că rata medie anuală a inflației va ajunge la 8,1% în 2026, după ce anul trecut a fost de 7,8%, iar la începutul anului revenise în intervalul-țintă al BNM. Instituția leagă noua presiune inflaționistă de efectele războiului din Orientul Mijlociu și de costurile energetice mai mari.

Un alt detaliu important din raport este creșterea puternică a deficitului contului curent, estimat la 22,1% din PIB — un indicator care reflectă diferența dintre intrările și ieșirile de bani din economie. Un asemenea nivel indică o dependență mai mare de finanțarea externă.

FMI avertizează că presiunile nu se vor opri doar la energie. Instituția menționează riscuri legate de perturbarea piețelor de îngrășăminte și combustibil, ceea ce poate afecta inclusiv agricultura — sector care a contribuit semnificativ la revenirea economiei în 2025.

Raportul mai arată că autoritățile și-au asumat reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3,5% din PIB până în anul 2029. Pentru atingerea acestui obiectiv, sunt planificate reforme fiscale, inclusiv extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare și îmbunătățirea administrării veniturilor.