Cea mai mare problemă a Rusiei riscă să scape de sub control: Războiul din Ucraina ar putea agrava criza demografică

Preşedintele Vladimir Putin a petrecut ani de zile luptând împotriva crizei demografice a Rusiei, doar pentru a ordona o invazie a Ucrainei, care duce populaţia ţării sale la un declin istoric, scrie Bloomberg.

Pe lângă miile de victime înregistrate pe câmpul de luptă, înrolarea a 300.000 de rezervişti – urmată de un exod generat de măsura în cauză – deraiează obiectivele lui Putin de a începe stabilizarea populaţiei.

Administraţia lui Putin stabilise ca până în 2022 să stopeze declinul populaţiei, înainte de debutul unei pante ascendente în 2030. Cu toate acestea, cu câteva săptămâni înainte ca mobilizarea să fie anunţată în septembrie, un raport intern elaborat pentru o întâlnire cu uşile închise a arătat că oficialii deja stabiliseră că acele ţinte erau nerealiste.

Dacă operaţiunile militare vor continua în lunile următoare, aşa cum era de aşteptat, Rusia ar putea înregistra mai puţin de 1,2 milioane de naşteri în 2023, cel mai mic număr din istoria modernă, potrivit lui Igor Efremov, cercetător şi specialist în demografie la Institutul Gaidar din Moscova. Decesele totale în Rusia se ridică la un număr de aproximativ 2 milioane pe an, crescând în timpul pandemiei la aproape de 2,5 milioane, în 2021.

În timp ce traumele demografice se desfăşoară de obicei de-a lungul deceniilor, consecinţele invaziei cresc şansele ca cele mai grave scenarii să devină realitate.

Pentru Putin, care tocmai a împlinit 70 de ani, demografia rusă a fost de multă vreme o problemă existenţială şi chiar anul trecut a declarat că „salvarea poporului Rusiei este prioritatea noastră naţională de vârf”.

Continuarea campaniei militare şi mobilizarea până la sfârşitul primăverii viitoare ar putea genera „o catastrofă”, potrivit lui Efremov, scăzând probabil naşterile la doar 1 milion în cele 12 luni până la jumătatea anului 2024. Rata fertilităţii poate ajunge la 1,2 copii per femeie, a spus el, un nivel pe care Rusia l-a cunoscut o singură dată între 1999 şi 2000.

„Este probabil ca, în condiţii de incertitudine, multe cupluri să amâne pentru ceva timp să aibă copii până când situaţia se va stabiliza”, a spus Elena Churilova, cercetător la Laboratorul Internaţional pentru Populaţie şi Sănătate al Şcolii Superioare. „În 2023, este probabil să vedem o nouă scădere a natalităţii.”

#demografie #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.