Cea mai mare problemă a Rusiei riscă să scape de sub control: Războiul din Ucraina ar putea agrava criza demografică

Preşedintele Vladimir Putin a petrecut ani de zile luptând împotriva crizei demografice a Rusiei, doar pentru a ordona o invazie a Ucrainei, care duce populaţia ţării sale la un declin istoric, scrie Bloomberg.

Pe lângă miile de victime înregistrate pe câmpul de luptă, înrolarea a 300.000 de rezervişti – urmată de un exod generat de măsura în cauză – deraiează obiectivele lui Putin de a începe stabilizarea populaţiei.

Administraţia lui Putin stabilise ca până în 2022 să stopeze declinul populaţiei, înainte de debutul unei pante ascendente în 2030. Cu toate acestea, cu câteva săptămâni înainte ca mobilizarea să fie anunţată în septembrie, un raport intern elaborat pentru o întâlnire cu uşile închise a arătat că oficialii deja stabiliseră că acele ţinte erau nerealiste.

Dacă operaţiunile militare vor continua în lunile următoare, aşa cum era de aşteptat, Rusia ar putea înregistra mai puţin de 1,2 milioane de naşteri în 2023, cel mai mic număr din istoria modernă, potrivit lui Igor Efremov, cercetător şi specialist în demografie la Institutul Gaidar din Moscova. Decesele totale în Rusia se ridică la un număr de aproximativ 2 milioane pe an, crescând în timpul pandemiei la aproape de 2,5 milioane, în 2021.

În timp ce traumele demografice se desfăşoară de obicei de-a lungul deceniilor, consecinţele invaziei cresc şansele ca cele mai grave scenarii să devină realitate.

Pentru Putin, care tocmai a împlinit 70 de ani, demografia rusă a fost de multă vreme o problemă existenţială şi chiar anul trecut a declarat că „salvarea poporului Rusiei este prioritatea noastră naţională de vârf”.

Continuarea campaniei militare şi mobilizarea până la sfârşitul primăverii viitoare ar putea genera „o catastrofă”, potrivit lui Efremov, scăzând probabil naşterile la doar 1 milion în cele 12 luni până la jumătatea anului 2024. Rata fertilităţii poate ajunge la 1,2 copii per femeie, a spus el, un nivel pe care Rusia l-a cunoscut o singură dată între 1999 şi 2000.

„Este probabil ca, în condiţii de incertitudine, multe cupluri să amâne pentru ceva timp să aibă copii până când situaţia se va stabiliza”, a spus Elena Churilova, cercetător la Laboratorul Internaţional pentru Populaţie şi Sănătate al Şcolii Superioare. „În 2023, este probabil să vedem o nouă scădere a natalităţii.”

#demografie #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comuna Lozova, raionul Strășeni, marchează un moment important prin finalizarea proiectului de modernizare a sistemului de apeduct – un proiect de importanță strategică pentru sănătatea publică și dezvoltarea locală. După decenii în care localnicii au avut acces doar la apă tehnică sau sulfuroasă, comunitatea beneficiază, în premieră, de apă potabilă sigură și mineralizată.

Primele sonde de alimentare cu apă din localitate au fost puse în funcțiune după anii ’80, însă apa nu era potrivită pentru consum. Ulterior, în 2022, o a doua sondă a început să distribuie apă tehnică, cu un conținut ridicat de sulf. Situația s-a schimbat odată cu implementarea unui sistem modern de filtrare și mineralizare.

„Până nu am văzut acest rezultat frumos, această adevărată minune, nu am vrut să împărtășesc informația. Am preferat să ne bucurăm de un rezultat sigur, verificat, decât să avem rezerve față de rezultat”, a declarat primarul comunei Lozova, Viorel Jardan, în cadrul evenimentului oficial de finalizare a proiectului.

După efectuarea unui număr extins de analize de laborator, specialiștii au confirmat că apa corespunde standardelor de potabilitate.

„Dintr-o apă tehnică am ajuns la filtrare și mineralizare. Iar astăzi, în urma numeroaselor rezultate de laborator, putem afirma cu certitudine că apa este potabilă și sănătoasă”, a subliniat edilul.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul companiei Aquaphor International, în parteneriat cu Aquaphor Moldova, și reprezintă primul proiect-pilot de acest tip din Republica Moldova. Un rol important în dezvoltarea și implementarea proiectului l-a avut și Ambasada Republicii Moldova în Estonia, care a contribuit activ la facilitarea cooperării dintre partenerii internaționali și autoritățile locale. Sistemul este format din trei containere dotate cu utilaje de ultimă generație pentru tratarea apei, valoarea investiției ridicându-se la peste 7 milioane de lei.

„Este un adevărat cadou pentru comunitatea noastră, pe care îl vom valorifica la maximum. Degeaba avem infrastructură, drumuri sau mașini scumpe, dacă suntem bolnavi. Avem nevoie de apă sănătoasă, de educație, de alimentație sănătoasă și de servicii medicale de calitate”, a mai declarat Viorel Jardan.

La rândul său, Eugeniu Sturza, administratorul Aquaphor Moldova, a explicat cum a fost aleasă localitatea Lozova pentru implementarea proiectului: „Acest proiect a venit, într-un fel, întâmplător. Aquaphor reprezintă nucleul european în tratarea și filtrarea apei. Din discuțiile cu domnul primar am înțeles că Lozova luptă de mult timp pentru a avea apă potabilă. Primele analize ne-au arătat că apa era de o calitate foarte slabă.”

Potrivit acestuia, au urmat zeci de teste din diferite sonde, iar decizia a fost una clară. „Am decis să venim aici, să implementăm acest proiect și să demonstrăm că și dintr-o astfel de apă se poate obține apă potabilă. Este un exemplu pentru alte localități, care pot beneficia de asemenea sisteme fără a aștepta ani la rând extinderea rețelelor de apeduct de la râuri care, în multe cazuri, nici nu mai au apă. Colegii noștri au lucrat zi și noapte pentru a lansa proiectul în ajun de sărbători, ca să putem oferi copiilor și familiilor din Lozova apă mineralizată. Din toate analizele efectuate, această apă este mai bună decât cea din Chișinău”, a spus Sturza.

Autoritățile locale consideră că proiectul de la Lozova poate deveni un model replicabil la nivel național, demonstrând că soluțiile moderne de tratare a apei pot fi implementate eficient și rapid, fără investiții masive în rețele de aducțiune pe distanțe mari.

#lozova #apa potabila #proiect pilot