Cea mai mare problemă a Rusiei riscă să scape de sub control: Războiul din Ucraina ar putea agrava criza demografică

Preşedintele Vladimir Putin a petrecut ani de zile luptând împotriva crizei demografice a Rusiei, doar pentru a ordona o invazie a Ucrainei, care duce populaţia ţării sale la un declin istoric, scrie Bloomberg.

Pe lângă miile de victime înregistrate pe câmpul de luptă, înrolarea a 300.000 de rezervişti – urmată de un exod generat de măsura în cauză – deraiează obiectivele lui Putin de a începe stabilizarea populaţiei.

Administraţia lui Putin stabilise ca până în 2022 să stopeze declinul populaţiei, înainte de debutul unei pante ascendente în 2030. Cu toate acestea, cu câteva săptămâni înainte ca mobilizarea să fie anunţată în septembrie, un raport intern elaborat pentru o întâlnire cu uşile închise a arătat că oficialii deja stabiliseră că acele ţinte erau nerealiste.

Dacă operaţiunile militare vor continua în lunile următoare, aşa cum era de aşteptat, Rusia ar putea înregistra mai puţin de 1,2 milioane de naşteri în 2023, cel mai mic număr din istoria modernă, potrivit lui Igor Efremov, cercetător şi specialist în demografie la Institutul Gaidar din Moscova. Decesele totale în Rusia se ridică la un număr de aproximativ 2 milioane pe an, crescând în timpul pandemiei la aproape de 2,5 milioane, în 2021.

În timp ce traumele demografice se desfăşoară de obicei de-a lungul deceniilor, consecinţele invaziei cresc şansele ca cele mai grave scenarii să devină realitate.

Pentru Putin, care tocmai a împlinit 70 de ani, demografia rusă a fost de multă vreme o problemă existenţială şi chiar anul trecut a declarat că „salvarea poporului Rusiei este prioritatea noastră naţională de vârf”.

Continuarea campaniei militare şi mobilizarea până la sfârşitul primăverii viitoare ar putea genera „o catastrofă”, potrivit lui Efremov, scăzând probabil naşterile la doar 1 milion în cele 12 luni până la jumătatea anului 2024. Rata fertilităţii poate ajunge la 1,2 copii per femeie, a spus el, un nivel pe care Rusia l-a cunoscut o singură dată între 1999 şi 2000.

„Este probabil ca, în condiţii de incertitudine, multe cupluri să amâne pentru ceva timp să aibă copii până când situaţia se va stabiliza”, a spus Elena Churilova, cercetător la Laboratorul Internaţional pentru Populaţie şi Sănătate al Şcolii Superioare. „În 2023, este probabil să vedem o nouă scădere a natalităţii.”

#demografie #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.