Ceban explică de ce s-a inflamat Gazprom: Temperaturile ridicate de afară au lăsat o parte din gaz în conducte

În prima jumătate a lunii noiembrie, diferența dintre volumele de gaze nominalizate și cele măsurate, reflectate fost semnificativă, întrucât temperatura medie exterioară înregistrată a fost peste norma meteorologică specifică acestei perioade a anului, ceea ce a dus la demararea mai târzie a sezonului de încălzire decât de obicei, susține președintele Moldovagaz, Vadim Ceban.

„În consecință, ținând cont de faptul că SA „Moldovagaz” nu a avut posibilitatea de înmagazinare a volumului de gaze neprelevat de consumatorii țării în prima jumătate a lunii noiembrie, iar refuzarea la aceste cantități, în condițiile livrărilor limitate de gaze de la SAP „Gazprom” în proporție de 51% din volumul prevăzut de contract, ar însemna crearea unui deficit de nerecuperat pentru a doua jumătate a lunii noiembrie, o anumită cantitate a gazelor a rămas temporar neprelevată în rețelele Operatorului Sistemului de Transport al Ucrainei, fiind reflectat pe OBA ale PI „Alexeevka” și „Grebeniky”, a punctat Ceban.

Într-un comunicat de presă gigantul rus acuza Ucraina de furtul gazului destinat Republicii Moldova. „O parte din gazul destinat Republicii Moldova rămâne în Ucraina și că din data de 28 noiembrie va reduce livările către Republica Moldova”.

În dimineața zilei de 22 noiembrie, Secretarul de stat, Constantin Borosan declara că pentru luna decembrie Gazprom a păstrat același volmul de gaz livrat Republicii Moldova – 5,7 mil. metri cubi/zi fără să fie solicitate capacități suplimentare.

#gaz #Ceban #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.