Ceban explică de ce s-a inflamat Gazprom: Temperaturile ridicate de afară au lăsat o parte din gaz în conducte

23 Nov. 2022, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Nov. 2022, 11:44 // Actual //  bani.md

În prima jumătate a lunii noiembrie, diferența dintre volumele de gaze nominalizate și cele măsurate, reflectate fost semnificativă, întrucât temperatura medie exterioară înregistrată a fost peste norma meteorologică specifică acestei perioade a anului, ceea ce a dus la demararea mai târzie a sezonului de încălzire decât de obicei, susține președintele Moldovagaz, Vadim Ceban.

„În consecință, ținând cont de faptul că SA „Moldovagaz” nu a avut posibilitatea de înmagazinare a volumului de gaze neprelevat de consumatorii țării în prima jumătate a lunii noiembrie, iar refuzarea la aceste cantități, în condițiile livrărilor limitate de gaze de la SAP „Gazprom” în proporție de 51% din volumul prevăzut de contract, ar însemna crearea unui deficit de nerecuperat pentru a doua jumătate a lunii noiembrie, o anumită cantitate a gazelor a rămas temporar neprelevată în rețelele Operatorului Sistemului de Transport al Ucrainei, fiind reflectat pe OBA ale PI „Alexeevka” și „Grebeniky”, a punctat Ceban.

Într-un comunicat de presă gigantul rus acuza Ucraina de furtul gazului destinat Republicii Moldova. „O parte din gazul destinat Republicii Moldova rămâne în Ucraina și că din data de 28 noiembrie va reduce livările către Republica Moldova”.

În dimineața zilei de 22 noiembrie, Secretarul de stat, Constantin Borosan declara că pentru luna decembrie Gazprom a păstrat același volmul de gaz livrat Republicii Moldova – 5,7 mil. metri cubi/zi fără să fie solicitate capacități suplimentare.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.