Cei care distrug monumentele istorice, sancționați la sânge

Încălcările comise în domeniul urbanismului, construcției și protejării monumentelor istorice vor fi sancționate mai dur. În cadrul ședinței plenare de astăzi, deputații au aprobat în prima lectură, cu 58 de voturi, un proiect de lege, care prevede acest lucru.

Astfel, vor fi majorate sancțiunile pentru anumite contravenții, printre care încălcarea legislației cu privire la monumentele istorice, patrimoniul arheologic și monumentele de for public sau încălcarea legislației și documentelor normative în domeniul urbanismului și construcțiilor. De asemenea, persoanele care au comis aceste încălcări vor putea fi lipsite de dreptul de a ocupa o anumită funcție sau de a desfășura o anumită activitate pe un termen de până la un an.

Totodată, proiectul prevede completarea Codului Contravențional cu prevederi noi. De exemplu, amplasarea climatizatoarelor sau a instalațiilor inginerești pe fațadele principale ale monumentelor istorice ar putea fi sancționată cu amendă în mărime de a 60 până la 90 de unități contravenționale pentru persoanele fizice și cu amendă de la 180 până la 300 de unități contravenționale pentru persoanele juridice.

Documentul mai stipulează anumite modificări de ordin tehnico-legislativ, care au scopul de a aduce în concordanță prevederile Condului Contravențional cu cele din legile materiale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#monumente #sanctiuni #decizie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.