Cei care distrug monumentele istorice, sancționați la sânge

Încălcările comise în domeniul urbanismului, construcției și protejării monumentelor istorice vor fi sancționate mai dur. În cadrul ședinței plenare de astăzi, deputații au aprobat în prima lectură, cu 58 de voturi, un proiect de lege, care prevede acest lucru.

Astfel, vor fi majorate sancțiunile pentru anumite contravenții, printre care încălcarea legislației cu privire la monumentele istorice, patrimoniul arheologic și monumentele de for public sau încălcarea legislației și documentelor normative în domeniul urbanismului și construcțiilor. De asemenea, persoanele care au comis aceste încălcări vor putea fi lipsite de dreptul de a ocupa o anumită funcție sau de a desfășura o anumită activitate pe un termen de până la un an.

Totodată, proiectul prevede completarea Codului Contravențional cu prevederi noi. De exemplu, amplasarea climatizatoarelor sau a instalațiilor inginerești pe fațadele principale ale monumentelor istorice ar putea fi sancționată cu amendă în mărime de a 60 până la 90 de unități contravenționale pentru persoanele fizice și cu amendă de la 180 până la 300 de unități contravenționale pentru persoanele juridice.

Documentul mai stipulează anumite modificări de ordin tehnico-legislativ, care au scopul de a aduce în concordanță prevederile Condului Contravențional cu cele din legile materiale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#monumente #sanctiuni #decizie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea avea o Bancă de Dezvoltare, după modelul României și Poloniei, care să contribuie la atragerea fondurilor prin piața de capital și la susținerea sectorului privat. Declarația a fost făcută de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, într-o emisiune la TVR Moldova.

„Ideea mea personală, pe care am discutat-o și cu alții, este crearea Băncii de Dezvoltare a Republicii Moldova, după exemplul României și al altor state europene, inclusiv Polonia, care are deja o astfel de bancă. Ne dorim să atragem fonduri în țară anume prin segmentul pieței de capital și să dezvoltăm instrumente financiare pentru susținerea sectorului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii”, a subliniat ministrul Economiei.

Potrivit oficialului, piața de capital din Republica Moldova este încă insuficient dezvoltată, însă începe să capete tracțiune. „Avem prima rândunică – Bursa de Valori a Moldovei, creată împreună cu Bursa de Valori din București. Deja vedem un interes sporit din partea sectorului financiar-bancar și al asigurărilor pentru participarea pe piața de capital”, a declarat Osmochescu.

Eugen Osmochescu a precizat că atragerea investițiilor rămâne un obiectiv strategic, inclusiv prin aducerea unor „companii-ancoră” care să contribuie la dezvoltarea lanțurilor de valoare cu impact economic real. Totodată, oficialul a menționat că Republica Moldova poate deveni o platformă atractivă și în contextul reconstrucției Ucrainei, mai multe companii manifestând interes să se stabilească în țară pentru a participa la acest proces.

Anterior, Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, a declarat că Republica Moldova se situează pe ultimele locuri în regiune în privința investițiilor străine pe cap de locuitor, doar Ucraina având un nivel mai scăzut.

Potrivit datelor UNCTAD, Republica Moldova a atras în 2024 ISD de 344 milioane de dolari, în scădere față de 357 milioane de dolari în 2023 (-3,6%). Stocul de ISD în economia Moldovei s-a redus ușor la 5,39 mld. dolari în 2024 (de la 5,46 mld. dolari în 2023, -1,2%), în timp ce stocul de investiții ale rezidenților moldoveni în străinătate a avansat la 494 mil. dolari (de la 395 mil. dolari, +25%).