Cel mai scump curent din Europa, chiar peste Prut. Republica Moldova urmărește cu emoție piața din România

România va înregistra luni cel mai ridicat preț al energiei electrice din Europa pe piața spot, pe fondul caniculei și al deficitului de producție internă. Prețul mediu al energiei pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) va ajunge la 224 de euro/MWh, și depășește toate celelalte state europene.

Potrivit datelor operatorului pieței, România este urmată de Ungaria, unde prețul mediu este cu doar un euro mai mic. În schimb, energia este de aproape două ori și jumătate mai ieftină în Bulgaria, unde costă 90 de euro/MWh, și în Grecia, unde prețul este de 87 de euro/MWh.

Cele mai mari valori vor fi înregistrate în orele serii, când producția de energie fotovoltaică dispare. În intervalul 19:00–19:15 (CET), prețul va urca până la 811 euro/MWh, iar în alte nouă intervale orare din aceeași seară energia va costa peste 760 de euro/MWh.

În perioada cu cel mai ridicat preț, România va importa energie la capacitate maximă din Bulgaria, respectiv 1.600 MW, și încă 95 MW din Ungaria, prin mecanismul european de cuplare a piețelor. Pe parcursul întregii zile, sistemul energetic românesc va importa energie din Bulgaria, iar în multe intervale va exporta către Ungaria.

Specialiștii explică explozia prețurilor prin combinația dintre temperaturile extreme și problemele de producție. Canicula reduce randamentul panourilor fotovoltaice, poate limita producția centralelor nucleare din cauza încălzirii apei de răcire și determină o creștere accentuată a consumului de electricitate, pe fondul utilizării intensive a aparatelor de aer condiționat.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.