Cetăţenii străini nu vor mai putea cumpăra locuinţe în Canada până în 2025

Începând cu 1 ianuarie 2023, cetăţenii străini nu vor mai putea să achiziţioneze locuinţe în Canada până în 2025. Interdicția are drept scop să rezolve deficitul de case şi apartamente, informează AFP.

Excepţie fac refugiaţii sau rezidenţii permanenţi, iar legea se aplică doar reşedinţelor din oraş şi nu structurilor turistice, precum cabanele de vară.

Această măsură, adoptată în primăvară, a fost propusă de prim-ministrul Justin Trudeau în timpul campaniei electorale din 2021. Partidul său liberal a deplâns faptul că investitorii străini cresc preţurile, ceea ce îngreunează accesul canadienilor la cumpărarea de proprietăţi.

Cu toate acestea, piaţa imobiliară din Canada a încetinit recent sub efectul majorării ratei dobânzii decise de Banca Centrală pentru a reduce inflaţia.

Potrivit Asociaţiei Agenţilor Imobiliari, preţul mediu al unei case a fost de 630.000 de dolari canadieni (435.000 de euro) luna trecută, faţă de 800.000 în urmă cu un an.

Unii experţi se îndoiesc că această măsură va fi eficientă deoarece cetăţenii străinii reprezintă mai puţin de 5% dintre proprietarii de case din Canada, potrivit agenţiei naţionale de statistică. Ei cred că mai eficientă ar fi accelerarea construirii de noi locuinţe.

#cetateni straini #Canada #locuinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a descoperit un șir de nereguli la Ministerul Energiei, de la rețele de gaze fără acte clare și milioane de lei nerecunoscute în evidențe, până la probleme serioase în administrarea patrimoniului public. Auditorii au emis „opinie cu rezerve” asupra rapoartelor financiare ale instituției pentru anul 2025.

Cea mai gravă problemă identificată de audit vizează patrimoniul gestionat prin Î.S. „Moldelectrica”, unde Ministerul Energiei exercită funcția de fondator. Potrivit Curții de Conturi, bilanțul ministerului a fost subevaluat cu cel puțin 678,8 milioane de lei, deoarece anumite proprietăți ale statului nu au fost reflectate corect în evidența contabilă.

În plus, alte bunuri publice în valoare de 321,63 milioane de lei au fost incluse neconform în capitalul social al întreprinderii. Auditorii avertizează că problema ar putea fi și mai mare, deoarece 1 670 de unități de mijloace fixe figurează în acte cu valoarea „zero”, fără să fie reevaluate corespunzător.

La sfârșitul anului trecut, patrimoniul administrat și raportat de Ministerul Energiei era estimat la 793,3 milioane de lei. În aceeași perioadă, instituția a înregistrat venituri de 1,159 miliarde de lei și cheltuieli de 970,6 milioane de lei.

Auditul a scos la iveală și probleme în gestionarea contribuțiilor pentru eficiență energetică. Potrivit auditorilor, creanțe aferente a 44 de entități, în sumă de 63,07 milioane de lei, și datorii către alte 9 entități, de 3,91 milioane de lei, nu au fost recunoscute și raportate corespunzător.

„Operațiunile sunt realizate în lipsa unei delimitări normative clare a responsabilităților dintre entități”, notează Curtea de Conturi despre relația dintre Ministerul Energiei și IP CNED în administrarea fondurilor pentru eficiență energetică.

Probleme majore persistă și în sectorul gazelor naturale. Curtea de Conturi critică tergiversarea procesului de inventariere a rețelelor de transport și distribuție a gazelor, inclusiv a celor construite din bani publici și fără acte de proprietate clare.

„Fragmentarea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de gaze naturale afectează evidența contabilă a patrimoniului, întreținerea infrastructurii și realizarea investițiilor necesare”, avertizează auditorii.

Raportul mai arată că recomandările formulate de Curtea de Conturi anul trecut au fost implementate doar pe jumătate. O singură recomandare a fost executată integral, iar alte patru – doar parțial.