CFM, aproape de paralizie! Bolea promite relansarea activității pentru plata salariilor restante

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că restanțele salariale ale angajaților de la Calea Ferată din Moldova (CFM) reprezintă o consecință directă a scăderii volumului de mărfuri transportate. În context, el a subliniat că Ministerul elaborează programe pentru a crește activitatea feroviară, astfel încât veniturile generate să permită achitarea salariilor restante.

„Noi la Ministerul Infrastructurii elaborăm programe pentru a încărca căile ferate cu lucru, astfel încât să-și poată câștiga existența. De decenii, cantitatea de marfă transportată este în continuă scădere, ceea ce duce la imposibilitatea de a plăti salariile angajaților. Este o prioritate să readucem transportul feroviar acolo unde îi este locul, trecând transportul de mărfuri de pe rutier pe feroviar. Și eu cred că, în urma măsurilor întreprinse de minister, împreună cu conducerea CFM, compania își va începe din plin activitatea în următoarele luni pe segmentul de transport marfă ceea ce o să însemne încasări mai mari și posibilitatea de a achita salariile pentru angajații lor”, a declarat ministrul.

În ceea ce privește salarizarea, Bolea a subliniat că soluțiile de moment, precum finanțarea temporară din surse externe, nu sunt viabile pe termen lung: „Unica soluție este de a crește activitatea feroviară pentru a genera venituri suficiente. Segmentul de la Văleni (a fost deteriorat de alunecările de teren din vara anului 2022 n-a), care ar putea aduce încasări de 56 de milioane de lei anual, trebuia reabilitat încă din 2022”.

Situația a devenit critică, mai ales în contextul avertismentului angajaților feroviari din Ocnița, care au anunțat că vor demisiona începând cu 1 februarie dacă restanțele salariale nu vor fi soluționate. Aceasta ar putea paraliza transportul feroviar, inclusiv trenul de pasageri Kiev-Chișinău-Kiev.

Ministrul a atras atenția asupra impactului conflictului din Ucraina asupra sectorului feroviar moldovenesc, menționând că rutele din Ucraina sunt evitate din cauza riscurilor de securitate și costurilor ridicate.

„În 2023-2024 s-au ratat venituri importante la bugetul CFM din cauza neutilizării eficiente a infrastructurii feroviare. Facem tot posibilul pentru a reabilita segmentele critice și pentru a readuce veniturile la nivelul necesar”, a concluzionat Bolea.

Ultimele cifre prezentate de CFM arată că datoriile la salariilor angajaților se ridică la 158 milioane de lei, iar angajații feroviari de la Ocnița au declarat că din 1 februarie vor demisiona, ceea ce riscă să paralizeze circulația marfarelor și a singurului tren de pasageri Kiev-Chișinău-Kiev.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #restanțe #CFM #criză #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Într-un context regional și internațional marcat de scăderea exporturilor Republicii Moldova, Statele Unite ale Americii se dovedesc a fi una dintre puținele piețe unde comerțul bilateral a crescut semnificativ în ultimii doi ani – și aceasta exclusiv datorită exporturilor moldovenești. Datele au fost prezentate de analistul economic Veaceslav Ioniță vineri, 18 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” de la IDIS „Viitorul”.

Potrivit expertului, în perioada 2023–2024, exporturile moldovenești în SUA au crescut cu 38,7 milioane de dolari (+75,2%), atingând în 2024 un maxim istoric de 90,2 milioane de dolari. În același timp, comerțul cu majoritatea partenerilor tradiționali s-a contractat. În total, doar șase piețe externe au înregistrat creșteri – SUA fiind una dintre cele mai dinamice și semnificative din punct de vedere al valorii și al conținutului autohton al produselor exportate.

„În timp ce exporturile totale ale Republicii Moldova au scăzut cu 1 miliard de dolari în acești doi ani, în cazul SUA ele au crescut constant. Este cu atât mai interesant cu cât exact în această perioadă, noul președinte al SUA, Donald Trump, a impus tarife comerciale Republicii Moldova”, a declarat Ioniță.

Creșterea este remarcabilă și în ceea ce privește structura exporturilor. Dacă în anii anteriori ponderea produselor autohtone era modestă, în 2024 aproape 20% din totalul exporturilor de băuturi alcoolice moldovenești au avut ca destinație SUA. Cea mai spectaculoasă evoluție o înregistrează vermutul: în 2024, Moldova a devenit al șaselea cel mai mare exportator global de vermut, cu o cotă de 5,6% din piața mondială și 43,8 milioane USD exportați, dintre care 99% livrați în SUA. „Fiecare a cincea sticlă de vermut importată în SUA este produsă în Moldova”, a subliniat Ioniță.

Totodată, balanța comercială bilaterală s-a îmbunătățit considerabil. Dacă în trecut Moldova importa de trei-patru ori mai mult decât exporta din și în SUA, în 2024 gradul de acoperire a importurilor a urcat la 66,7%. În termeni absoluți, comerțul moldo-american a atins anul trecut 225 milioane USD, dintre care 90 milioane au fost exporturi moldovenești și 135 milioane – importuri.

Analistul notează că, dincolo de cifre, esențial este caracterul sustenabil al acestor exporturi: „Spre deosebire de Cehia, unde exportăm componente procesate cu materii prime de altă proveniență, în cazul SUA vorbim de produse moldovenești autohtone, cu valoare adăugată locală”.

În concluzie, Veaceslav Ioniță a lansat un apel către autoritățile de la Chișinău să identifice și să sprijine exportatorii care au reușit această performanță: „Este esențial ca Guvernul să ofere sprijin acestor agenți economici și să creeze condiții pentru ca această tendință pozitivă să continue. SUA poate deveni una dintre cele mai importante piețe pentru produsele moldovenești de calitate”.