Cheltuielile bugetare excesive aruncă SUA în criză. Datoria publică a crescut cu 4 trilioane de dolari

Datoria națională a Statelor Unite a ajuns la o cifră record

Departamentul Trezoreriei a precizat că valoarea indicatorului este în prezent de 34.001 de mii de miliarde. În luna ianuarie a anului trecut datoria națională a fost stabilită la pragul de 31.4 mii de miliarde de dolari, însă pragul a fost depășit.

În aceste condiții, pentru a evita colapsul financiar, ministerul de Finanțe a recurs la măsuri extreme pentru a-și continua operațiunile financiare. În ultimul trimestru din 2023, administrația americană a solicitat Congresului să crească limita superioară a plafonului datoriei.

SUA a evitat criza economică și colapsul financiar

Majoritatea republicană din Camera Reprezentanților a fost de acord cu solicitarea administrației americane. Însă au cerut la rândul lor aplicarea unor reduceri bugetare semnficative. În vara acestui an liderul de la Casa Albă, Joe Biden a promulgat un proiect de lege aprobat anterior de Congres pentru majorarea plafonului,

Potrivit Departamentului Trezoreriei, datoria națională ar urma să atingă limita superioară pe 2 ianuarie 2025. Biden a menționat că ridicarea plafonului a fost necesară pentru a se evita o posibilă criză economică și a colapsului financiar.

Datoria națională ar urma să atingă limita superioară pe 2 ianuarie 2025

Acordul prevede ca în exercițiul bugetar 2024, bugetul ministerului de Apărare să fie suplimentat cu 886 de miliarde de dolari. În vreme ce alte 121 de miliarde vor fi livrați pentru serviciile de îngrijire medicală pentru veterani. De asemenea, acordul mai pevede alocarea a 637 de miliarde pentru alte programe non-apărare.

Separat de măsurile menționate, Departamentul Trezoreriei a anunțat că a sprijinti peste 10, 3 milioane de chiriași pentru a depăși impasul financiar.

„După doi ani, ARP a efectuat peste 10,3 milioane de plăți către chiriașii aflați în dificultate. A oferit ajutor direct la peste 30.000 de administrații locale și de stat. Totodată, a finanțat proiecte care vor conecta peste 1,4 milioane de familii și întreprinderi la internet de mare viteză și a lansat programe care vor ajuta până la 100.000 de întreprinderi mici”, potrivit treasury.gov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.