Care este ţara europeană transformată într-o adevarată fabrică de copii

03 Ian. 2024, 06:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Ian. 2024, 06:06 // Actual //  bani.md

În Ucraina, războiul a distrus o bună parte din economie şi societate, dar o industrie continuă să prolifereze în pofida tuturor greutăţilor – copiii născuţi din mame-surogat. Uneori, pentru că în Ucraina este ieftin, iar aplicarea legii are lipsuri, aceasta este singura soluţie la care pot apela familiile din Occident.

Tanya, o femeie în vârstă de 45 de ani care locuieşte în Los Angeles, a plătit 10.000 de dolari şi a trimis doi embrioni la o firmă de mame-surogat din Ucraina în urmă cu şase ani, sperând să-şi întemeieze o familie. Ea spune că nu s-a aşteptat niciodată la incertitudinile şi durerea pe care acest proces le-ar aduce acum, scrie Politico. Tanya îşi dorea cu disperare un copil, dar a aflat că organismul său nu poate duce sarcina până la capăt.

După ce a descoperit cât de costisitoare poate fi maternitatea-surogat în SUA, ea şi soţul ei au început să caute opţiuni în străinătate – şi au dat peste compania BioTexCom din Kiev. Părinţii Tanyei erau originari din Odesa, aşa că ea a simţit că ar fi ceva normal ca viitorul ei copil să se nască în Ucraina. Dar după ce procedurile cu BioTexCom au fost demarate în toamna anului 2017,  Tanya a avut un sentiment de nelinişte.

După ce şi-a trimis embrionii, povesteşte ea, i s-a spus că vor fi implantaţi într-o mamă-surogat aproape imediat – o grabă care nu se potrivea cu toate cercetările pe care le făcuse Tanya despre maternitatea-surogat.

Câteva zile mai târziu, firma i-a spus că transferul de embrioni nu a avut succes, furnizând informaţii minime despre motiv. Atunci a început să suspecteze că ceva nu este în regulă. Soţul ei s-a dus la Kiev pentru muncă câteva săptămâni mai târziu şi a decis să treacă pe la clinică pentru a vedea dacă poate obţine răspunsuri. S-a prezentat unui angajat al clinicii, care i-a mulţumit imediat pentru donarea embrionilor către alt cuplu. A fost uimit: asta s-a întâmplat când firma le-a spus că procesul nu a avut succes? Din acel moment, BioTexCom a încetat să-i mai răspundă la mesaje, iar ei nu şi-au mai primit niciodată embrionii înapoi.

Povestea Tanyei şi a soţului ei este una dintre multiplele plângeri pe care reporterii de la Politico şi de la postul de ştiri german Welt le-au descoperit într-o investigaţie asupra BioTexCom, probabil cea mai populară agenţie de surogaţi din lume. Un cuplu german a spus că BioTexCom le-a încurcat gemenii născuţi prin surogat cu perechea de copii a unui alt cuplu, forţându-i să schimbe copiii la o întâlnire secretă în Germania. O altă femeie germană s-a plâns că BioTexCom nu i-a returnat niciodată toţi embrionii după ce şi-a anulat planurile pentru o maternitate-surogat în Ucraina. Welt a vorbit, de asemenea, cu foşti procurori, mame-surogat şi avocaţi din Ucraina care au ridicat acuzaţii de lipsă de atenţie adecvată din partea BioTexCom pentru nevoile medicale şi complicaţiile femeilor care au născut copiii. Ei spun că aceste cazuri nu au fost urmărite în sistemul juridic uneori haotic al ţării, chiar dacă fondatorul companiei a confirmat că a fost plasat în arest la domiciliu ca parte a unei anchete preliminare. Şi Tanya a fost blocată în eforturile ei de a iniţia o investigaţie asupra embrionilor ei. Tanya şi soţul său rămân îngrijoraţi de posibilitatea ca din embrionii lor să se fi  născut un copil dat apoi altui cuplu. Deşi a depus o plângere la Interpol, după cinci ani ea încă nu ştie ce s-a întâmplat cu adevărat. „A fost o situaţie foarte traumatizantă. Au trecut cinci ani şi cred că m-am împăcat cu situaţia abia acum un an.” Albert Tocilovsky, fondatorul BioTexCom, a spus într-o declaraţie scrisă către Welt şi Politico că îngrijorările Tanyei cu privire la implantarea embrionilor ei pentru un alt cuplu sunt „complet lipsite de temei”: „Calitatea materialului a fost absolut slabă – nu are sens pentru noi ca embrionii să fie folosiţi pentru un alt cuplu”. În cazul gemenilor germani, Tocilovsky a dat vina pe maternitatea publică din Kiev. „Gemenii a două cupluri s-au născut în acelaşi timp şi, din păcate, personalul a amestecat copiii. A fost singurul caz şi controlăm cu atenţie toate procedurile”, a spus el.

În mod similar, Tocilovsky a respins îngrijorările legate de embrionii unei femei germane care ar fi fost folosiţi pentru o altă familie. „Întotdeauna eliberăm materialul pacienţilor noştri la cererea lor şi chiar asistăm la transport”, a spus el. „Nu avem nevoie de ovule/embrioni de la donatori – avem o bancă mare de ovocite (mai mult de 10.000) care au fost extrase de la donatori tineri şi sănătoşi.” Însă îngrijorările persistă din cauza amplorii afacerii cu maternitatea-surogat în Ucraina – care produce sute de copii pe an – şi a anxietăţii şi disperării persoanelor implicate. Mai există şi contextul deloc nesemnificativ că întregul proces se desfăşoară pe fondul unei ciocniri militare de proporţii de care depinde soarta ţării. Economia ucraineană ar fi suferit o serie de lovituri năucitoare prin invazia Rusiei, dar industria maternităţii-surogat, încurajată de un mediu legal permisiv, rămâne deschisă pentru afaceri. Şi nu este specifică Ucrainei sau ţărilor de frontieră. Industria „închirierii uterului” este în plină expansiune la nivel global în ultimul deceniu. În 2016, ONG-ul elveţian International Social Service a estimat că 20.000 de copii se nasc anual prin maternitate surogat. Promovat de celebrităţi precum Kim Kardashian, Elton John şi Paris Hilton, economia acestui tip de reproducere a fost estimată la 14 miliarde de dolari în 2022 şi ar putea ajunge la 129 de miliarde de dolari până în 2032, potrivit companiei de cercetare şi consultanţă Global Market Insights. Deşi maternitatea-surogat este legală în majoritatea statelor din SUA şi o opţiune din ce în ce mai populară, este interzisă în mare parte din Europa şi în multe alte părţi ale lumii, ceea ce înseamnă că cei interesaţi trebuie să caute în afara ţărilor lor de origine pentru a găsi surogate. Chiar şi în locuri precum California, unde maternitatea-surogat este obişnuită, este adesea prohibitiv de costisitoare – obligând femei precum Tanya să caute opţiuni mai accesibile în străinătate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!