Care este ţara europeană transformată într-o adevarată fabrică de copii

03 Ian. 2024, 06:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
03 Ian. 2024, 06:06 // Actual //  Lupu Eduard

În Ucraina, războiul a distrus o bună parte din economie şi societate, dar o industrie continuă să prolifereze în pofida tuturor greutăţilor – copiii născuţi din mame-surogat. Uneori, pentru că în Ucraina este ieftin, iar aplicarea legii are lipsuri, aceasta este singura soluţie la care pot apela familiile din Occident.

Tanya, o femeie în vârstă de 45 de ani care locuieşte în Los Angeles, a plătit 10.000 de dolari şi a trimis doi embrioni la o firmă de mame-surogat din Ucraina în urmă cu şase ani, sperând să-şi întemeieze o familie. Ea spune că nu s-a aşteptat niciodată la incertitudinile şi durerea pe care acest proces le-ar aduce acum, scrie Politico. Tanya îşi dorea cu disperare un copil, dar a aflat că organismul său nu poate duce sarcina până la capăt.

După ce a descoperit cât de costisitoare poate fi maternitatea-surogat în SUA, ea şi soţul ei au început să caute opţiuni în străinătate – şi au dat peste compania BioTexCom din Kiev. Părinţii Tanyei erau originari din Odesa, aşa că ea a simţit că ar fi ceva normal ca viitorul ei copil să se nască în Ucraina. Dar după ce procedurile cu BioTexCom au fost demarate în toamna anului 2017,  Tanya a avut un sentiment de nelinişte.

După ce şi-a trimis embrionii, povesteşte ea, i s-a spus că vor fi implantaţi într-o mamă-surogat aproape imediat – o grabă care nu se potrivea cu toate cercetările pe care le făcuse Tanya despre maternitatea-surogat.

Câteva zile mai târziu, firma i-a spus că transferul de embrioni nu a avut succes, furnizând informaţii minime despre motiv. Atunci a început să suspecteze că ceva nu este în regulă. Soţul ei s-a dus la Kiev pentru muncă câteva săptămâni mai târziu şi a decis să treacă pe la clinică pentru a vedea dacă poate obţine răspunsuri. S-a prezentat unui angajat al clinicii, care i-a mulţumit imediat pentru donarea embrionilor către alt cuplu. A fost uimit: asta s-a întâmplat când firma le-a spus că procesul nu a avut succes? Din acel moment, BioTexCom a încetat să-i mai răspundă la mesaje, iar ei nu şi-au mai primit niciodată embrionii înapoi.

Povestea Tanyei şi a soţului ei este una dintre multiplele plângeri pe care reporterii de la Politico şi de la postul de ştiri german Welt le-au descoperit într-o investigaţie asupra BioTexCom, probabil cea mai populară agenţie de surogaţi din lume. Un cuplu german a spus că BioTexCom le-a încurcat gemenii născuţi prin surogat cu perechea de copii a unui alt cuplu, forţându-i să schimbe copiii la o întâlnire secretă în Germania. O altă femeie germană s-a plâns că BioTexCom nu i-a returnat niciodată toţi embrionii după ce şi-a anulat planurile pentru o maternitate-surogat în Ucraina. Welt a vorbit, de asemenea, cu foşti procurori, mame-surogat şi avocaţi din Ucraina care au ridicat acuzaţii de lipsă de atenţie adecvată din partea BioTexCom pentru nevoile medicale şi complicaţiile femeilor care au născut copiii. Ei spun că aceste cazuri nu au fost urmărite în sistemul juridic uneori haotic al ţării, chiar dacă fondatorul companiei a confirmat că a fost plasat în arest la domiciliu ca parte a unei anchete preliminare. Şi Tanya a fost blocată în eforturile ei de a iniţia o investigaţie asupra embrionilor ei. Tanya şi soţul său rămân îngrijoraţi de posibilitatea ca din embrionii lor să se fi  născut un copil dat apoi altui cuplu. Deşi a depus o plângere la Interpol, după cinci ani ea încă nu ştie ce s-a întâmplat cu adevărat. „A fost o situaţie foarte traumatizantă. Au trecut cinci ani şi cred că m-am împăcat cu situaţia abia acum un an.” Albert Tocilovsky, fondatorul BioTexCom, a spus într-o declaraţie scrisă către Welt şi Politico că îngrijorările Tanyei cu privire la implantarea embrionilor ei pentru un alt cuplu sunt „complet lipsite de temei”: „Calitatea materialului a fost absolut slabă – nu are sens pentru noi ca embrionii să fie folosiţi pentru un alt cuplu”. În cazul gemenilor germani, Tocilovsky a dat vina pe maternitatea publică din Kiev. „Gemenii a două cupluri s-au născut în acelaşi timp şi, din păcate, personalul a amestecat copiii. A fost singurul caz şi controlăm cu atenţie toate procedurile”, a spus el.

În mod similar, Tocilovsky a respins îngrijorările legate de embrionii unei femei germane care ar fi fost folosiţi pentru o altă familie. „Întotdeauna eliberăm materialul pacienţilor noştri la cererea lor şi chiar asistăm la transport”, a spus el. „Nu avem nevoie de ovule/embrioni de la donatori – avem o bancă mare de ovocite (mai mult de 10.000) care au fost extrase de la donatori tineri şi sănătoşi.” Însă îngrijorările persistă din cauza amplorii afacerii cu maternitatea-surogat în Ucraina – care produce sute de copii pe an – şi a anxietăţii şi disperării persoanelor implicate. Mai există şi contextul deloc nesemnificativ că întregul proces se desfăşoară pe fondul unei ciocniri militare de proporţii de care depinde soarta ţării. Economia ucraineană ar fi suferit o serie de lovituri năucitoare prin invazia Rusiei, dar industria maternităţii-surogat, încurajată de un mediu legal permisiv, rămâne deschisă pentru afaceri. Şi nu este specifică Ucrainei sau ţărilor de frontieră. Industria „închirierii uterului” este în plină expansiune la nivel global în ultimul deceniu. În 2016, ONG-ul elveţian International Social Service a estimat că 20.000 de copii se nasc anual prin maternitate surogat. Promovat de celebrităţi precum Kim Kardashian, Elton John şi Paris Hilton, economia acestui tip de reproducere a fost estimată la 14 miliarde de dolari în 2022 şi ar putea ajunge la 129 de miliarde de dolari până în 2032, potrivit companiei de cercetare şi consultanţă Global Market Insights. Deşi maternitatea-surogat este legală în majoritatea statelor din SUA şi o opţiune din ce în ce mai populară, este interzisă în mare parte din Europa şi în multe alte părţi ale lumii, ceea ce înseamnă că cei interesaţi trebuie să caute în afara ţărilor lor de origine pentru a găsi surogate. Chiar şi în locuri precum California, unde maternitatea-surogat este obişnuită, este adesea prohibitiv de costisitoare – obligând femei precum Tanya să caute opţiuni mai accesibile în străinătate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Mai 2024, 15:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
03 Mai 2024, 15:41 // Actual //  Lupu Eduard

Comisia de licențiere a importului cerealelor și a răsăritei ia-r fi acordat licență de import companiei Trans Oil, controlată de milionarul Vaja Jhashi.

„În Vinerea Mare după masă și în forma online a fost convocată comisia de licențiere a importului cerealelor și floarei soarelui. Nu cred că data și ora au fost selectate întâmplător, când toată lumea este concentrată mai mult pe Sărbători Sfinte. Companiile din grupul Trans Oil au primit licențe pentru a aduce din Ucraina aproape 70 mii tone de răsărită. Am prezis acest lucru două săptămâni în urmă și mă tem că nu este ultima decizie cu permisiunea importului”, scrie reprezentantul Forței Fermierilor, într-o postare pe Facebook.

Slusari afirmă că cei, care au distrus în toamna 2023 cu prețuri derizorii sute de fermierii autohtoni și oricum nu au făcut stocuri suficiente pentru fabricile de procesare, acum vor importa materia primă la prețuri mai scumpe de la traderi străini. „Cei de la ministerul agriculturii, care ar trebui să intervină cu mecanismul de licențiere încă în primăvară 2023 sincron cu România și Bulgaria și care au permis dezastru pe piața internă și falimentarea agricultorilor mici, azi au acceptat importul”.

„Nimeni nu-și asumă responsabilitate pentru un dezmăț de proporție și tragedia social-economică a miilor de oameni de la sate. Trans Oil și Vaja rămân stăpânii agriculturii și ministerului acesteia”, conchide reprezentantul Forței Fermierilor.

În septembrie 2023, prețurile achizițiilor la floarea soarelui au atins minimele din ultimii 5 ani, afectând în special fermierii mici, care au fost nevoiți să vândă producția la prețuri deficitar de scăzute.  A fost perioada când unii fermieri mici, care nu sunt plătitori de TVA , erau nevoiți să comercializeze răsărita sub 5 lei per kg. Prețul de cost al semințelor de floarea soarelui anul trecut în medie a fost de 7,3 lei

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău