Șoferii vor plăti mai mult în weekend: benzina s-a scumpit cu 33 de bani, iar motorina cu 52 de bani într-o săptămână

Șoferii vor plăti mai mult pentru carburanți în acest weekend. Potrivit noilor prețuri maxime de referință stabilite de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, în perioada 24–26 ianuarie, benzina COR 95 va costa 22,94 lei pentru un litru, iar motorina 19,62 lei/litru.

Creșterile sunt vizibile chiar și de la o zi la alta. Față de ieri, 23 ianuarie, benzina se scumpește cu 4 bani pe litru, iar motorina cu 9 bani, ceea ce înseamnă că fiecare alimentare din acest weekend va fi mai costisitoare decât cea de vineri.

Privind evoluția din ultima săptămână, creșterile sunt și mai clare. În urmă cu șapte zile, benzina 95 costa 22,61 lei/litru, iar motorina 19,10 lei/litru. Astfel, într-o singură săptămână, benzina s-a scumpit cu 33 de bani, iar motorina cu 52 de bani pe litru.

Creșterile sunt determinate de evoluția cotațiilor internaționale ale produselor petroliere, de cursul de schimb și de taxele aplicate, factori care se reflectă rapid în prețul final achitat de consumatori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#benzina si motorina #preturi mai mari #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.