China este amenințată. India vrea să devină noua fabrică a lumii

Companiile se mută în India

Având o populație preponderent tânără, India are potențialul de a fi o putere de producție. Dar țara din Asia de Sud este cunoscută pentru procesul birocratic rigid. „Sunt sigur că și China are aceste probleme, dar capacitatea sa de a trece peste aceste cerințe de conformitate este mult mai mare decât în India, deoarece India este mult mai democratică și există prea multe părți care trebuie satisfăcute”.

India s-a clasat pe locul 63 într-o listă a Băncii Mondiale cu 190 de țări clasate în funcție de ușurința lor de a face afaceri în 2019. Deși aceasta a fost o îmbunătățire față de poziția 142-a în 2014, când prim-ministrul Narendra Modi a preluat mandatul, totuși a rămas în urma Chinei, care se afla pe locul 31 în 2019.

India are o istorie de protecționism, ceea ce o face mai puțin competitivă în ceea ce privește atragerea de investiții mari. „China produce la scară mare, în timp ce majoritatea fabricilor din India sunt mici și mijlocii datorită reglementărilor federale și protecțiilor concepute special pentru IMM-uri”, a spus Gerdeman.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Atragerea investițiilor străine

Prim-ministrul Indiei, Modi, a lucrat la atragerea investițiilor străine de când a preluat mandatul în 2014, trimițând ISD la un record de 83,6 miliarde de dolari în ultimul an fiscal, potrivit datelor guvernamentale. „India are avantaje în ceea ce privește demografia, în ceea ce privește geografia, în ceea ce privește infrastructura care există, o mare parte din ea fiind construită în ultimii câțiva ani”, a spus Sharma.

În orice caz, este puțin probabil ca majoritatea companiilor să se mute în India, așa cum au făcut-o în cazul Chinei, deoarece s-a dovedit că este prea riscant. „Ei caută să-și diversifice aprovizionarea”, a spus Sharma. „Dacă te uiți la Foxconn și Apple, au mutat deja o parte semnificativă a producției în India.”

Acest lucru înseamnă lanțuri de aprovizionare mai complexe, dar acestea vor fi diversificate de materiile prime, a spus el. „Dacă pot construi două sau trei locuri de încredere de unde să se aprovizioneze, vor avea surse alternative chiar dacă se va întâmplă ceva într-o altă locație”, a spus Sharma, potrivit Business Insider.

Valurile de căldură extreme care au lovit Europa schimbă prioritățile investițiilor în infrastructură. Dacă în ultimii ani accentul a fost pus pe energia verde și decarbonizare, acum tot mai multă atenție este acordată adaptării infrastructurii la schimbările climatice, iar companiile care produc asfalt rezistent la temperaturi ridicate, materiale de construcții și sisteme feroviare ar putea deveni noii câștigători.

În timpul celui mai recent episod de caniculă, temperaturile au depășit 40 de grade Celsius în mai multe regiuni din Europa Occidentală. Consecințele au fost imediate: drumurile s-au deformat, șinele de cale ferată s-au curbat, semafoarele au cedat, iar traficul rutier și feroviar a fost restricționat.

Potrivit Comisiei Economice pentru Europa a ONU (UNECE), temperaturile extreme accelerează uzura carosabilului, provoacă deformarea șinelor și sporesc solicitările termice asupra infrastructurii, ceea ce duce la întreruperi tot mai frecvente ale sistemelor de transport.

În acest context, Agenția Europeană de Mediu a declarat protejarea infrastructurii împotriva caniculei drept una dintre prioritățile adaptării Europei la schimbările climatice. Materialele asfaltice tradiționale se înmoaie la temperaturi ridicate și favorizează apariția șleaurilor și fisurilor, motiv pentru care sunt necesare bitumuri modificate cu polimeri, deja utilizate pe autostrăzi, piste de aeroport și circuite auto din regiunile cu climă foarte caldă.

Companii precum TotalEnergies și Shell își extind deja portofoliul de materiale bituminoase rezistente la temperaturi extreme, deschizând noi oportunități de investiții, în special în nordul Europei.

Nici transportul feroviar nu este ocolit de efectele încălzirii globale. Șinele din oțel se dilată la temperaturi ridicate, ceea ce poate provoca deformări, limitări de viteză și întârzieri. UNECE avertizează că, fără investiții în modernizarea infrastructurii, astfel de incidente vor deveni tot mai frecvente.

Printre companiile care ar putea beneficia de acest val investițional se numără producătorul german Vossloh, specializat în sisteme de prindere a șinelor și traverse din beton rezistente la dilatarea termică, Pandrol, furnizor de sisteme de fixare utilizate pe căile ferate din întreaga lume, precum și grupul austriac voestalpine, care produce componente moderne pentru infrastructura feroviară.

Analiștii atrag atenția că nu doar asfaltul și căile ferate vor necesita investiții. Temperaturile ridicate accelerează degradarea podurilor, tunelurilor și altor construcții, ceea ce creează cerere pentru betoane speciale, aditivi, armături și materiale de etanșare produse de companii precum Heidelberg Materials, Holcim și Sika.

În paralel, rețelele electrice vor avea nevoie de modernizare, deoarece transportul feroviar și sistemele urbane depind tot mai mult de alimentarea cu energie electrică. Astfel, va crește cererea pentru cabluri performante și sisteme moderne de transport al energiei, de care ar putea beneficia furnizori precum Prysmian, Nexans și NKT.

Specialiștii consideră că piața adaptării la schimbările climatice este încă subestimată comparativ cu investițiile în decarbonizare. Totuși, aceștia avertizează că tranziția energetică își pierde din eficiență dacă drumurile, căile ferate și rețelele electrice nu pot funcționa în condiții de caniculă extremă, ceea ce ar putea transforma infrastructura rezistentă la temperaturi ridicate într-un nou superciclu investițional al Europei.