China este amenințată. India vrea să devină noua fabrică a lumii

Politica de zero Covid a Chinei ar putea să modifice lanțurile globale de aprovizionare din China pentru prima dată în 40 de ani. Multe companii au început să discute despre mutarea lanțurilor de aprovizionare din China ca o modalitate de a se distanța de riscurile geopolitice.

„India are o mare forță de muncă, o istorie lungă de producție și sprijin guvernamental pentru stimularea industriei și a exporturilor. Din acest motiv, mulți explorează dacă producția indiană este o alternativă viabilă pentru China”, a spus Julie Gerdeman, CEO al departamentului de risc pentru Everstream.

Companiile se mută în India

Având o populație preponderent tânără, India are potențialul de a fi o putere de producție. Dar țara din Asia de Sud este cunoscută pentru procesul birocratic rigid. „Sunt sigur că și China are aceste probleme, dar capacitatea sa de a trece peste aceste cerințe de conformitate este mult mai mare decât în India, deoarece India este mult mai democratică și există prea multe părți care trebuie satisfăcute”.

India s-a clasat pe locul 63 într-o listă a Băncii Mondiale cu 190 de țări clasate în funcție de ușurința lor de a face afaceri în 2019. Deși aceasta a fost o îmbunătățire față de poziția 142-a în 2014, când prim-ministrul Narendra Modi a preluat mandatul, totuși a rămas în urma Chinei, care se afla pe locul 31 în 2019.

India are o istorie de protecționism, ceea ce o face mai puțin competitivă în ceea ce privește atragerea de investiții mari. „China produce la scară mare, în timp ce majoritatea fabricilor din India sunt mici și mijlocii datorită reglementărilor federale și protecțiilor concepute special pentru IMM-uri”, a spus Gerdeman.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Atragerea investițiilor străine

Prim-ministrul Indiei, Modi, a lucrat la atragerea investițiilor străine de când a preluat mandatul în 2014, trimițând ISD la un record de 83,6 miliarde de dolari în ultimul an fiscal, potrivit datelor guvernamentale. „India are avantaje în ceea ce privește demografia, în ceea ce privește geografia, în ceea ce privește infrastructura care există, o mare parte din ea fiind construită în ultimii câțiva ani”, a spus Sharma.

În orice caz, este puțin probabil ca majoritatea companiilor să se mute în India, așa cum au făcut-o în cazul Chinei, deoarece s-a dovedit că este prea riscant. „Ei caută să-și diversifice aprovizionarea”, a spus Sharma. „Dacă te uiți la Foxconn și Apple, au mutat deja o parte semnificativă a producției în India.”

Acest lucru înseamnă lanțuri de aprovizionare mai complexe, dar acestea vor fi diversificate de materiile prime, a spus el. „Dacă pot construi două sau trei locuri de încredere de unde să se aprovizioneze, vor avea surse alternative chiar dacă se va întâmplă ceva într-o altă locație”, a spus Sharma, potrivit Business Insider.

#economie #china #India

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.