China este amenințată. India vrea să devină noua fabrică a lumii

Companiile se mută în India

Având o populație preponderent tânără, India are potențialul de a fi o putere de producție. Dar țara din Asia de Sud este cunoscută pentru procesul birocratic rigid. „Sunt sigur că și China are aceste probleme, dar capacitatea sa de a trece peste aceste cerințe de conformitate este mult mai mare decât în India, deoarece India este mult mai democratică și există prea multe părți care trebuie satisfăcute”.

India s-a clasat pe locul 63 într-o listă a Băncii Mondiale cu 190 de țări clasate în funcție de ușurința lor de a face afaceri în 2019. Deși aceasta a fost o îmbunătățire față de poziția 142-a în 2014, când prim-ministrul Narendra Modi a preluat mandatul, totuși a rămas în urma Chinei, care se afla pe locul 31 în 2019.

India are o istorie de protecționism, ceea ce o face mai puțin competitivă în ceea ce privește atragerea de investiții mari. „China produce la scară mare, în timp ce majoritatea fabricilor din India sunt mici și mijlocii datorită reglementărilor federale și protecțiilor concepute special pentru IMM-uri”, a spus Gerdeman.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Atragerea investițiilor străine

Prim-ministrul Indiei, Modi, a lucrat la atragerea investițiilor străine de când a preluat mandatul în 2014, trimițând ISD la un record de 83,6 miliarde de dolari în ultimul an fiscal, potrivit datelor guvernamentale. „India are avantaje în ceea ce privește demografia, în ceea ce privește geografia, în ceea ce privește infrastructura care există, o mare parte din ea fiind construită în ultimii câțiva ani”, a spus Sharma.

În orice caz, este puțin probabil ca majoritatea companiilor să se mute în India, așa cum au făcut-o în cazul Chinei, deoarece s-a dovedit că este prea riscant. „Ei caută să-și diversifice aprovizionarea”, a spus Sharma. „Dacă te uiți la Foxconn și Apple, au mutat deja o parte semnificativă a producției în India.”

Acest lucru înseamnă lanțuri de aprovizionare mai complexe, dar acestea vor fi diversificate de materiile prime, a spus el. „Dacă pot construi două sau trei locuri de încredere de unde să se aprovizioneze, vor avea surse alternative chiar dacă se va întâmplă ceva într-o altă locație”, a spus Sharma, potrivit Business Insider.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.