Chișinăuienii primesc salarii mai mari decât acum un an. Sunt mai bune și decât media pe țară

Chișinăuienii au primit salarii mai mari în primele trei luni ale anului 2021, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea creșterii este de 11,3% și a ajuns, în mediu, până la 9978,5 lei.

Totodată, chișinăuienii primesc salarii mai mari cu 17,8% decât media pe țară, de 8468,6 lei.

Acestea sunt datele publicate de Biroul Național de Statistică în publicația „Situaţia social-economică a municipiului Chişinău în ianuarie-martie 2021”.

Potrivit datelor publicate în document, în sectorul bugetar, în trimestrul I 2021, câștigul salariul mediu lunar a constituit 9374,9 lei, cu 4,8% mai mult faţă de trimestrul I 2020, iar în sectorul real acest indicator a constituit 10094,3 lei şi s-a mărit cu 12,6% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

#salarii #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.