Chișinăul lasă Iașul în urmă! Aeroportul moldovean „mănâncă” pasagerii din Moldova românească

Aeroportul Internațional Chișinău continuă să se distanțeze de aeroporturile din nord-estul României, în timp ce Aeroportul Internațional Iași pierde rute și riscă să rămână cu mai puține aeronave operate de Wizz Air. În ultimele luni, aeroportul din Republica Moldova și-a consolidat poziția de lider regional, în timp ce Iașul se confruntă cu anulări de curse și scăderi de trafic.

Compania AJet a anulat fără explicații zborul Iași – Istanbul, care trebuia lansat în luna mai 2026, iar ruta spre Dubai a fost suspendată cel puțin până în octombrie. Totodată, din februarie va fi oprită pentru minimum șase luni și cursa spre Eindhoven, Olanda.

În contrast, Flydubai operează în continuare fără probleme trei zboruri săptămânale între Chișinău și Dubai, iar aeroportul moldovean continuă să atragă companii și pasageri într-un ritm accelerat.

Surse din domeniul aviatic susțin că Wizz Air ia în calcul relocarea celui de-al patrulea avion din baza de la Iași și urmează să păstreze doar trei aeronave pe aeroportul ieșean. Mutarea ar putea avantaja Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, care în ultimele luni a recuperat constant din diferența față de Iași.

În timp ce Iașul pierde rute și trafic, Chișinăul accelerează puternic. Dacă acum trei ani cele două aeroporturi aveau volume apropiate de pasageri, în 2025 diferența a devenit uriașă: aproximativ 6,2 milioane de pasageri la Chișinău, față de doar 2,2 milioane la Iași. Tendința s-a accentuat și în primele trei luni din 2026, când aeroportul moldovean a înregistrat circa 1,65 milioane de pasageri, comparativ cu aproximativ 440.000 la Iași.

Deși politicienii ieșeni susțin că nu poate fi comparată o capitală de stat cu un oraș regional, specialiștii atrag atenția că Iașul ar avea teoretic acces la un bazin mai mare de populație — aproximativ 4,5 milioane de potențiali pasageri din regiunea Moldovei comparativ cu circa 2,5 milioane de locuitori ai Republicii Moldova.

Un avantaj important pentru Chișinău a fost și capacitatea de a atrage fluxul de pasageri ucraineni după izbucnirea războiului. În timp ce aeroportul moldovean a devenit un hub regional pentru cetățenii ucraineni, Iașul nu a reușit să capitalizeze la aceeași scară această oportunitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aeeroport #iasi #avion #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce statisticile oficiale arată că unul din trei moldoveni trăiește sub pragul sărăciei, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, susține că Republica Moldova „trăiește mai bine” și că efectele reformelor vor fi resimțite și mai puternic în următorii ani. Întrebat când vor simți cetățenii această schimbare în propriile buzunare, oficialul a răspuns că este o întrebare „filosofică”.

Osmochescu a declarat, în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1, că privește situația din Republica Moldova prin prisma celor 16 ani petrecuți peste hotare și că diferențele față de perioada în care a plecat sunt evidente.

„Eu am fost 16 ani în afara țării. La drept vorbind, m-am întors într-o țară care trăiește mai bine. Acum, observând ceea ce se întâmplă în Republica Moldova în ultimii ani, o spun direct și deschis”, a afirmat ministrul.

Întrebat când vor ajunge cetățenii să trăiască mai bine, Osmochescu a admis că oamenii măsoară bunăstarea prin veniturile pe care le au la dispoziție, însă a insistat că progresul există deja.

„E o întrebare foarte bună, dar este una, cred eu, filosofică. Sigur că noi spunem că trăim mai bine atunci când o resimțim în buzunarele noastre. Nu vorbim despre cash, vorbim atunci când o resimțim în conturile noastre bancare. Eu sunt convins că viața continuă și ea deja se resimte că este mai bună”, a declarat acesta.

Ministrul a recunoscut însă că mai sunt multe probleme de rezolvat și că saltul economic pe care îl așteaptă populația nu va veni peste noapte. Potrivit lui, perioada 2027-2028 ar putea aduce rezultate mai vizibile, dacă Republica Moldova nu va fi afectată de factori externi.

„Sper că începând cu 2027-2028, să dea Domnul să nu avem conflicte care, obiectiv, ne influențează. Vom putea deveni și mai competitivi, inclusiv la capitolul vieții noastre personale și al puterii de cumpărare”, a spus Osmochescu.

Șeful de la Economie a legat perspectivele de creștere de procesul de integrare europeană, susținând că Republica Moldova încearcă să recupereze într-un timp scurt ceea ce alte state au realizat în perioade mai lungi.

„Nu avem luxul timpului pe care l-au avut alte state care au aderat la Uniunea Europeană și au beneficiat ani la rând de fonduri de preaderare. Noi ne dorim o integrare mai rapidă și o aderare mai rapidă”, a afirmat ministrul.

Acesta a mai declarat că agenda economică și cea politică nu coincid întotdeauna, însă a lăudat ritmul reformelor implementate de autorități.

„Bravo nouă, implementăm reformele mai rapid decât multe dintre alte state candidate”, a spus Osmochescu.

Potrivit Biroului Național de Statistică, rata sărăciei absolute a ajuns la 31,1% în 2025. Pragul sărăciei absolute este de 3 764 de lei pe lună pentru o persoană, iar rata sărăciei extreme constituie 15,1%. Situația este și mai dificilă în mediul rural și în sudul țării, unde aproape fiecare al doilea locuitor trăiește sub pragul sărăciei absolute.