Cifrele care prevestesc dezastrul în Republica Moldova! Ioniță explică fenomenul

Republica Moldova trece, în prezent, prin al treilea val al migrației. Primul val a fost în anii 2000/2005, când oamenii au plecat din cauza sărăciei. În al doilea val, anii 2015/2018, oamenii au plecat pentru o viață mai bună. Acum pleacă copiii, speranța acestei țări, a explicat în emisiunea „analize economice”, economistul Veaceslav Ioniță.

Analistul economic afirmă că în următorii ani numărul tinerilor de vârstă universitară va continua să scadă. 70% dintre studenții de astăzi au între 19 și 23 de ani. În 2014, în Republica Moldova, erau 296 de mii de tineri cu vârsta cuprinsă între 19 și 23 de ani. În prezent, sunt 187 de mii. Numărul lor a scăzut dramatic din cauza proceselor democrafice. Se nasc tot mai puțini copii. În 2014, în țară erau 230 de mii de tineri, iar peste hotare 66 de mii. În prezent, din cei 187 de mii de tineri ai țării, în țară sunt doar 112 mii, iar peste hotare 74 de mii. Dacă în 2014, 22% dintre tineri care trebuiau să meargă la facultate erau peste hotare, în prezent numărul lor este de 40%.

„Asistăm la un proces de accelerare a migrației tinerilor. Dacă anterior migrau cei de aproape 30 de ani, în ultimii cinci ani tinerii de vârstă universitară migrează masiv. În câțiva ani, dacă lucrurile vor fi tot așa, vom ajunge în situația când tinerii care trebuie să fie studenți vor fi mai mulți peste hotare decât în țară. Estimez că, în prezent, Republica Moldova are circa 80 de mii de studenți, doar că 50 de mii sunt în țară, iar 30 de mii peste hotare. Există riscul ca în următorii ani să avem tot 80 de mii de studenți, doar că 50 de mii vor fi peste hotare, iar în țară – 30 de mii”.

Expertul declară că problema este că nu avem copii. Se nasc mai puțini, dar și acei care se nasc pleacă. Copiii născuți în anul 2004 ar trebui să meargă anul acesta la facultate, ciclul licență. În 2004 s-au născut 38,3 mii de copii. În clasa I au mers 35,8 mii de copii, iar peste hotare erau 1,8 mii. Către anul 2015, la etapa gimnazială, au ajuns 29,9 mii de copii, iar peste hotare se aflau deja 7,8 mii. Către liceu s-au îndreptat 27,1 mii de adolescenți, iar peste hotare erau deja 10,5 mii. La facultate sunt așteptați în acest an 23,2 mii de tineri, iar alții 14,3 mii sunt peste hotare.

„Generația 2004 merge în acest an la facultate, iar peste doi ani la materat. Până în 2028 în țară vor rămâne 19,3 mii de tineri, iar 18,2 mii se vor afla peste hotare. Jumătate din cei care s-au născut în 2004 se vor afla în țară. Dacă anterior migrația a afectat persoanele în vârstă, acum s-a schimbat structura migrației Republicii Moldova. Acum migrază copii. În anii 2000 migrau părinții să le asigure copiilor un viitor aici în țară, inclusiv să facă studii aici, acum migrază copii, fie la studii, fie la părinți. Admiterea 2023 va fi mai proastă decât a fost în 2022. Universitățile sunt primele instituții care trăiesc drama Republicii Moldova. Universitățile văd primele tragedia pe care oamenii acestei țări o vor vedea peste câțiva ani. Nu sunt studenți, deoarece nu sunt copii. Nu sunt copii că nu s-au născut. Iar 40% din cei care s-au născut aici, deja sunt peste hotare””.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#migrație #tineri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.