Vom citi articole scrise de AI în marile ziare? Anunțul epocal al Google

22 Iul. 2023, 08:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Iul. 2023, 08:03 // Actual //  bani.md

Google este pe cale să propună un nou instrument media americane, printre care  „New York Times”, pentru a scrie articole. O sursă de speranţe şi de îngrijorări.

Anecdotic, atunci cand este întrebat ChatGPT care sunt funcţiile cele mai afectate de dezvoltarea inteligenţei artificiale, pune printre primele trei redactarea de conţinut…

Şi asta intenţionează Google cu noile sale instrumente de inteligenţă artificială destinate redacţiilor. Potriviot „New York Times „, gigantul american testează un produs capabil să scrie articole şi l-a propus mai multor media precum „New York Times”, „Washington Post” şi „Wall Street journal”, potrivit unor persoane apropiate de dosar, scrie Les Echos.

Acest instrument botezat Genesis este capabil să caute o informaţie şi să genereze un articol. Deşi nu e vorba să se înlocuiască toţi jurnaliştii cu IA – va trebui în continuare să se meargă pe teren, să se verifice informaţia, să se valideze redactarea textului etc – acest tip de instrument ar putea totuşi permite să se scrie informaţia „brută” despre un eveniment.

Experienţă „tulburătoare”

Una din cele trei persoane care cunoşteau produsul a declarat cotidianului american că Google crede că ar putea servi drept asistent personal pentru juirnalişti, automatizând anumite sarcini pentru a elibera timp pentru altele. Dar unele cadre care au văzut prezentarea Google au descris-o drept tulburătoare, cu articole exacte.

Şi deşi testele făcute de „Les Echos” pe GPT-4 pentru a scrie articole sunt destul de „impresionante”, rămân greşeli şi stângăcii în scriitură.

„În parteneriat cu editorii de presă, în special cei mai mici, suntem pe cale să explorăm primele idei penru a furniza instrumente bazate pe IA pentru a ajuta jurnaliştii în munca lor. De exemplu, instrumentele bazate pe IA i-ar putea ajuta pe jurnalişti să aleagă titlurile sau diferite stiluri”, explică un purtător de cuvânt al Google, contactat.

Drepturi conexe

Totuşi, grupul caută să liniştească: „aceste instrumenmte nu sunt destinate – şi nu pot – să înlocuiască rolul esenţial al jurnsliştilor în reportaj, în  crearea şi în verificarea faptelor din articolele lor”.

Desigur, „roboţi” jurnalişti există deja în multe redacţii  pentru a scrie articole faptice privind rezultatele companiilor, relatări rapide, informaţii despre alegeri, sport etc. Şi studii academice arată că percepţia cititorilor este mai curând bună. Dar această atomatizare rămâne limitată.

Cum atrage atenţia „New York Times”, mai multe media ca „The Times”, NPR sau Insider şi-au informat totuşi angajaţii de intenţia de a explora potenţialele utilizări ale IA pentru a determina cum ar putea fi aplicate în mod „responsabil” în domemiul informaţiei, unde contează fiecare secundă şi unde riscul de dezinformare este mare.

Va trebui totuşi să-i convingem pe editori de interesul de a „pactiza” cu companiile de IA, chiar dacă multe dintre ele au criticat deja Google şi pe alţii pentru că le-au folosit articolele pentru a forma aceste sisteme de IA fără să-i plătească.

În plus, dacă utilizarea se generalizează, roboţii conversaţionali ar putea reduce traficul şi încasările publicitare ale site-urilor de ştiri, dând informaţii, nu neapărat sursele. Fără a pune la socoteală că făcând rezumate a ceea ce a fost produs de organele de presă, aceste IA ar putea ocoli obligaţiile lor de plată a drepturilor conexe către editori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.